The curse of love

Capitolul 4

Ziua de astăzi nu a decurs conform planurilor mele, întrucât noapte trecută am avut încă un coșmar care mi-a spulberat toate planurile. Nu m-am ridicat deloc din pat, deși am încercat și mama a încercat să mă momească să o fac. Școala nu s-a mai aflat printre prioritățile mele azi și chiar m-am opus cu vehemență ca mama să îmi sune profesorii pentru a anunța motivul absenței mele. Voiam doar să petrec cât mai mult timp singură, dar o bătaie ușoară în ușa camerei mele mă trezește din transa gândurilor obsesive.

— Courtney, scumpo! Ai un vizitator, mama mă anunță cu zâmbetul de buze.

Mă ridic în capul oaselor fără niciun pic de energie, încercând să îmi fac ordine în gânduri.

— Dacă persoana care a venit să mă viziteze este de acord să interacționeze cu o râmă fără chef de viață, atunci poate intra, i-am spus fără prea mari rețineri, fixând peretele din fața mea cu privirea.

— Cred că mă pot descurca cu asta, vocea puternică a lui Hugh m-a trezit la realitate.

Obrajii mei au prins în următoarea secundă culoare și toate simțurile mele s-au trezit la viață, asemenea unui copac care înflorește în toiul primăverii după atâtea geruri îndurate.

— De unde ai aflat unde locuiesc? l-am întrebat nedumerită.

— Am să vă las singuri acum, mama mea s-a scuzat, părăsind încăperea.

— A fost destul de simplu să sparg baza de date a orașului și să găsesc o persoană cu numele Courtney...

Am făcut ochii mari și m-am încruntat în direcția lui Hugh, amintindu-mi cât de multă încredere ar trebui să am într-o persoană cu care am interacționat doar câteva zile.

— Glumesc, a chicotit. Nici măcar nu îți cunosc numele de familie. Am aflat unde stai de la prietena ta, Lucy, a continuat, având zâmbetul pe buze.

Nu am putut să nu observ stânjeneala cu care îmi vorbea și broboadele de transpirație de pe fruntea lui. Purta o cămașă albă suflecată până la cot care se mula perfect pe corpul lui lucrat și o pereche de pantaloni negrii de costum.

— Acum am înțeles, am îngânat cu gândul la prietena mea care nu venise să mă viziteze.

— Mi-am dat seama de faptul că te îndoiești de mine, dar ar trebui să încerci să ai mai multă încredere în oameni, a afirmat luând loc lângă mine în pat.

În următoarele momente am simțit cum căldura mâinii lui îmi învăluie brațul, dar și întregul meu corp. Mi-a mângâiat pielea mâinii mele stângi înfiorător de încet, transmițându-mi fiori. Am înghițit în sec, fiind bulversată de sentimentele pe care o atingere inofensivă a lui mi le trezea.

— Ai putea să îmi spui motivul pentru care mi-ai făcut această vizită neașteptată? i-am zâmbit, retrăgându-mi mâna de la atingerea lui blândă.

— M-am gândit să luăm legătura cu rudele lui Catherine pentru a putea afla detalii despre moartea ei. Am presupus că asta o să te binedispună, a ridicat din umeri.

— Hugh, e foarte posibil ca Catherine să nu mai aibă urmași din moment ce a murit chiar în noaptea nunții ei, i-am explicat îngândurată.

— Știu, dar asta nu înseamnă că nu a avut alte rude în viață care i-au cunoscut povestea de viață, m-a privit, trecându-și o mână prin păr.