Iubirea unui demon

Capitolul 1 - Trecutul

Eram clasa a 7a cand m-am indragostit prima oara.
Clasa mea era lafel ca restul. Plina de fete care se machiaza, se imbraca in toate hainele noi si scumpe si care au si ajuns sa faca alte "chestii".
Eu eram singura fata din clasa care era mica de statura, fara forme neobisnuit de mari, fara dorinta de a face lucruri nebunesti.
Eram naturala si in acelasi timp luata in bataie de joc de restul.
Toata lumea radea de mine pentru ca eram diferita.
In orice caz, desi nu aratam asta, aveam sentimente.

Eram la ora de practica. Profesorul era si dirigintele nostru.
Eu eram cea care statea mereu ascunsa in banca din fata catedrei, iar restul colegilor mei erau in spate giugiulindu-se sau mai stiu eu ce.
La un moment dat dirigintele s-a oprit din predat si a inceput sa faca o "schita" a clasei.

Voia sa ne mute din banci!
Nu voiam sa stau in banca cu cineva.
Toti se uitau urat la mine de parca m-ar fi amenintat.
La un moment dat profesorul ne-a asezat pe fiecare la locul care i se cuvine.
Eu am pornit spre ultima banca de pe randul din mijlocul clasei.
Vedeam cum toti colegii erau pusi in banca cu cate un partener pe care nu l-ar fi dorit.
Mai putin eu. Eram singura in banca.
Cel putin asa credeam atunci.
Profesorul ia facut semn unui baiat sa se mute langa mine.
El nu arata foarte ingrijorat...parea chiar usurat.
Si daca ma gandesc mai bine, nu-l vazusem niciodata pe el facand misto pe seama mea sau razand de mine.

Avea parul negru, putin ciufulit, o camasa alba cu manecila suflecate, niste blugi negrii si niste tenisi negrii.
Cand s-a asezat langa mine..mirosea a... a ceva sapun combinat cu putina transpiratie.
Dar totusi imi placea.
Avea pielea alba ca laptele, exact cum o aveam si eu.
S-a intors spre mine si mi-a soptit un "Buna".
Nu stiam ce sa-i raspund, asa ca i-am zambit timid si m-am intors.

Trecuse si ora de practica. Era timpul sa mergem acasa.
In drum spre iesirea din curtea scolii, el a alergat dupa mine.

-Stai! Care e numele tau?

-A-Alice...Dar al tau?

-Eu sunt Ryan. Incantat de cunostinta.

Atunci el zambise. Nu era un zambet ca oricare altul, era... un zambet cald, care ma facea sa ma simt bine.

-Alice.

-Da?

-Nimic, doar..ai un nume asa frumos..

-Multumesc..

-Maine este Festivalul Merelor de Aur! Ai vrea sa mergi cu mine?

-...

Nu stiam ce sa-i raspund. Eram uimita si inghetata.

-Adica...e inregula daca nu poti ve-

-Voi fi langa ceasul din parc la 19:00!!!!

-...Ok! Ne vedem acolo!

Si am plecat fiecare la casa lui.

Dimineata, pe la ora 11:30 am inceput sa ma pregatesc pentru scoala.
Eram foarte fericita desi nu o aratam.
Se putea citea zambetul de pe fata mea palida.
Am pornit spre scoala.
Cand am ajuns un baiat din clasa alaturata a inceput sa se uite la mine. Nu am bagat de seama asa ca am mers in continuare. El s-a uitat la mine si a zis "Toate fetele sunt frumoase, tu esti doar o adunatura de cartofi netezi".
A inceput sa se joace cu parul meu, iar eu tipam la el sa ma lase in pace.
El nu inceta.
M-am intors cu fata la el si i-am zis "Urasc baietii!!!Ii urasc pe toti!!!!!".

Chiar atunci Ryan iesea din clasa.
Auzind toate astea a plecat suparat spre scari.

De atunci nu l-am mai vazut la scoala.
Cand orele s-au terminat am fugit spre casa sperand ca mai am timp pentru a ma pregati de featival.

Mi-am luat o rochita rosie tinereasca, cu buline si niste pantofi rosii micuti.

Am alergat spre ceasul din centrul parcului.
Din fericire, inca nu ajunsese acolo.
M-am oprit in fata ceasului asteptand sa ajunga.
Am asteptat si am asteptat..festivalul se terminase, iar eu inca asteptam ca Ryan sa ajunga.

Dar nimic..

============================

Siii, acesta este primul capitol din cartea mea.

Stiu ca a fost scurt, dar urmatoarele nu vor mai fi lafel.

Sper ca va placut, si imi cer scuze pentru greselile gramaticale.. :***