Ianuarie, 21
Dragă Adela,
Sigur te întrebi de ce am apelat la gestul necugetat pe care l-am făcut atunci. Mi-era frică! Mi-era frică că nu te voi mai vedea vreodată! Mi-era frică că voi rămâne o simplă fantomă printre gândurile tale. Dar mai rău am făcut! Nu mi-am imaginat vreo clipă că fuga de armată înseamnă totodată şi fuga de tine. Îmi pare rău!
Cu drag, Laurențiu.
CITEȘTI
Răspunsuri de pe front (Volumul II) ~ În Curs De Editare~
Short StoryNu îmi pare rău că mi-am părăsit ţara, familia, prietenii, oraşul atât de mult cât îmi pare rău că te-am părăsit pe tine. Optsprezece ani te-am lăsat în paragină. Te-am lăsat să te transformi într-o epava, fără ca măcar să îţi ofer o explicaţie. Abi...
