Dragă Adela,
Nu pot! Nu pot şi punct. Nu reuşesc să găsesc un echilibru între gelozie şi iubire. Perioada lungă în care nu ţi-am scris a fost una critică pentru mine. Simt cum tu eşti nisipul cese scurgea vara printre degetele noastre. Sunt fustrat că nu pot să mai afirm faptul că eşti DOAR a mea. Îmi lipsesc momentele în care ne afundam în apa adâncă din Vama Veche şi ne scăldăm până după miezul nopţii, îmi lipsesc momentele în care am fi dat amândoi orice pentru o îngheţată când lucram la terasa părinţilor mei.
Îmi lipseşti tu!
Cu drag, Laurenţiu
CITEȘTI
Răspunsuri de pe front (Volumul II) ~ În Curs De Editare~
Short StoryNu îmi pare rău că mi-am părăsit ţara, familia, prietenii, oraşul atât de mult cât îmi pare rău că te-am părăsit pe tine. Optsprezece ani te-am lăsat în paragină. Te-am lăsat să te transformi într-o epava, fără ca măcar să îţi ofer o explicaţie. Abi...
