Aprilie, 10
Dragă, Adela
Nu ştiu cât de semnificative sunt scrisorile mele pentru tine, dar țin totusi sa îmi cer scuze pentru pauza luată neanunţat în corespondenţa noastră. Mi-a venit totuşi să râd când am scris "corespondenţă". Eu să îţi trimit scrisori iar tu să nu îmi răspunzi este acelaşi lucru cu ce s-a întâmplat acum optsprezece ani. O distanţare între cele două persoane, mărindu-se pe zi ce trece. Te las acum, draga mea! Cad pradă somnului şi oboseli.
Cu drag, Laurenţiu
CITEȘTI
Răspunsuri de pe front (Volumul II) ~ În Curs De Editare~
Short StoryNu îmi pare rău că mi-am părăsit ţara, familia, prietenii, oraşul atât de mult cât îmi pare rău că te-am părăsit pe tine. Optsprezece ani te-am lăsat în paragină. Te-am lăsat să te transformi într-o epava, fără ca măcar să îţi ofer o explicaţie. Abi...
