12

568 80 5
                                    

Fusese șocul vietii ei cand vazuse ca masina opreste in dreptul unor porti uriase.
Il vazusera din departare, admirand frumusetea ce-l înconjoară. Arata exact ca intr-un desen animat cu prințese, cu turnulețe, inconjurat de verdeata si flori cățărătoare. Era o splendoare.

-Uite mami, un castel!  Exclamase Dominic entuziasmat. Exact ca in povestea noastra cu dragoni si cavalerul neînfricat!

Jayden se bucura de reactiile ficaruia in parte. Se asteptase la o asemenea reactie din partea copilului, dar nu si din partea ei. Considera ca toate femeile aveau un interes in relatia cu el. Tocmai de asta nu ii spusese cine era cu adevarat. Voia ca o femeie sa il doreasca pe el, barbatul din spatele coroanei si nu coroana in sine.
Daca la inceput fusese fascinata, cum parea normal, șocul relizarii o cuprinsese pe parcurs.
Se asteptase sa fie din ce in ce mai entuziasmata, insa ea parea doar uimita. Era ciudat. Multe femei ar fi dat orice sa se afle chiar si in curtea castelului, dar sa mai si locuiasca in el. Ea dadea semne sa nu fie una dintre acele femei. Parea ca acela ar fi fost ultimul lucru in care voia sa se afle.

Si asa si era din partea Amarei. Nu intelegea ce cautau acolo. Daca erau in vizita, era un moment foarte prost. Erau obositi de pe drum.

-Ăăă...nu stiu de ce am venit aici dar cred ca ar trebui sa lasam vizitarea unui castel pe alta data. Suntem obositi.

Jayden o privi curios, ridicand o spranceana dar nu zise nimic.

Porțile masive din lemn se deschisera, iar masina porni din loc si inainta pe drumul asfaltat inconjurat de tufisuri verzi intr-o parte si-alta.
Dincolo de tufisuri se intindeau zeci de metrii de verdeata si flori, brazi ornamentali si alti pomi de diferite soiuri. Toate frumos incadrate intr-o peisajistica aparte.

-Jayden...ii pronunta numele in soapta.

Masina coti la stanga, ocolind fantana arteziană cu statuile unor ingerasi cu harpe si trompete, pe alocuri se vedea curgand apa din ulcioarele de langa acestia.
Se oprira in fata unor usi mari, tot din lemn masiv, incrustate cu fier dur.

Una din usile de la intrare se deschise, iar din ea iesira mai multe persoane. Dupa costumatie, tori angajati. Se aliniasera frumos in stanga si dreapta, cu maine la spate, asteptand.  Dupa ei iesi Sam, cel cunoscut sub denumirea de prietenul lui Jayden.

Soferul coborî, apoi trecu pe partea cealalta si deschise usa urmand a face o reverenta.
Jayden o privi si  iesi din masina.
Toti isi plecara capul in fata lui in semn de salut.
Inclina si el putin capul si se dadu intr-o parte si intinse mana spre masina, pentru a-l ajuta pe Dominic sa coboare din masina.
La fel proceda si cu Amara care privea neincrezatoare in jurul ei.

La una din fereastrele din fata ale  castelului, draperiile grele, cusute cu fir de aur se miscara insesizabil.

Eudora privea cum fiul ei iesea usor din masina. Stia ca trebuia sa ajunga. Tot personalul vuia de intoarcerea regelui acasa. De la incoronarea lui, oamenii ce lucrau la castel pareau sa se fi schimbat mult. Ii ascultau si indeplineau orice doleanta cu un zambet sincer pe chip si nu cu cel fals, mereu afisat cand o serveau pe ea. Stia sa deosebeasca un zambet sincer de unul fals. Se multumise sa nu bage in seama sentimentele personalului. Pana la urma erau doar niste angajati.

-Nu te mai holba atat. Ai sa sperii lumea. Vorbi sotul ei din fotoliu, inca citind ziarul. Era de moda veche. Ii placea sa rasfoiasca paginile unui ziar, sa simta hartia dura, dar subtire in acelasi timp.

-A ajuns Jayden.

Nu era un secret pentru nimeni,  si nici nu se ferea sa ascunda faptul ca acesta nu era fiul ei preferat. Francis fusese comoara ei. Mereu ii atribuie tot ce era mai bun. Jayden era doar piesa de rezerva. De cand murise scumpul ei baietel, piesa de rezerva devenise piesa principala. Nu si in sufletul ei. Francis era rodul iubirii ei. Jayden era rezultatul unei uniuni dintre ea si Abraham, sotul ei. La fel si Sophia. De ar fi stiut Abraham... zambi cu spatele la el.
-Nu-l mai urî atat!  E copilul tau!  Spuse inca cu ochii in ziar, parca citindu-i o parte din ganduri.
-Daca Francis era aici... totul ar fi mers bine...
-Daca Francis ar mai fi fost aici, totul devenea ruina...  mulțumește-i lui Jayden pentru ca inca te poti lafai in tot ce ai. Stii prea bine cat l-am acoperit pe Francis.

-Nu vorbi asa de copilasul meu iubit! Urla femeia, sfasiata de durere. Ar fi dat orice ca Francis sa nu moara. Ar fi schimbat si locurile intre cei doi baieti...

-L-am ridicat prea mult in slavi si si-a facut-o cu mana lui. Mulțumește-te ca mai ai inca un fiu care are grija de noi. Ridica barbatul tonul atat cat putu.
Abraham realizase tarziu cu cata darzenie se lupta fiul sau mijlociu sa ii scoata din datoriile facute de fiul cel mare. Boala lui il coplesise si il silise sa se retraga, ladandu-l pe Francis la tron. Dupa incoronare, insa, Francis si Sonya, sotia lui, logodnica furata de la fiul mai mic, trebui sa recunoasca, incepusera cu distractii si excursii exotice,  petreceri interminabile si cheltuieli inutile pe lucruri scumpe.  Finantele statului se duceau pe apa sambetei, in timp ce afacerile o luau si ele in jos.
Jayden ii scosese din toate mizeriile. Trebuia sa marturiseasca faptul ca ii era recunascator.
Fusese orbit de disperarea sotiei lui de a-si pune pe piedestal primul nascut. Inca nu înțelegea de ce facea o astfel de diferenta intre cei doi fii ai ei. Daca pe Francis il crescuse singura, fara a lasa pe cineva sa se apropie de el, pe Jayden il pasase din prima clipa la o doica.

-Tot ce ii mai trebuie regatului astuia e o sotie si un mostenitor, iar Jayden trebuie sa se ocupe de asta cat de curand. Murmura el, schimband pagina.

-Atunci poate ar trebui sa facem o selectie. Sa cautam femei cat mai eligibile pentru statutul de regina si... Eudora se opri brusc din a-si aproba sotul.

Pupilele i se marira cand vazu ca era insotit. Din masina iesise un copil, urmat de o femeie tanara.

-Abraham...

-Ce-i femeie?

-Jayden e insotit de o femeie si un copil...

.......

Fusesera poftiti inauntru si dusi in camera de zi. Pana sa ajunga acolo, travesrsarera cateva coridoare,  urcasera cateva scari si cotira alte cateva holuri. Admira interiorul decorat frumos, impozant dar cu un aer calduros, departe de castelele acelea cu alura infricosatoare data de camerele reci si intunecoase.
Camera de zi era moderna chiar si in nici-un caz mobilata precum in filmele ce le vazuse pana acum.

-Sam, arata-i lui Daminic locul si animalele din curte cat timp eu si Amara o sa avem o discutie.

_________________________________________

Hei hei hei! Ce ziceti de toata situatia? Se complica lucrurile?
😅🤣🥰

Regele de inimă neagrăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum