Născută la miezul nopții (Vol. I)

Capitolul 3

Perspectiva tatălui

Am aterizat acum 15 minute,Eva încă doarme la mine în brațe.Am cumpărat o casă ,din cate am înțeles este față în față cu un castel.Daca mă întrebați pe mine,asta mi se pare ciudat .Însă trebuie să-i ofer Evei tot ce e mai bun.
O pun pe Eva pe bancheta din spate, iar eu merg la volan.Bagajele vor ajunge aici mâine dimineață însă am luat două trolere,unul cu ce îi trebuie Evei și unul al meu. Mai avem 15 minute până ajungem la noua casa din câte îmi arată GPS-ul .Deja am intrat într-o pădure.Am ales o casă în pădure deoarece vreau ca Eva sa crească frumos și sănătos.
Am ajuns.Parchez mașina în curte ,pe mica alee și o iau pe Eva care încă doarme ,dar se trezește când intru cu ea in casă.
Cu o fată somnoroasa mă întreabă:
-Am ajuns la noua casă,tati?
-Da iubito,am ajuns.
-Pot să melg să mă uit pe afală?
-Desigur iubita ,dar sa ai grijă.
-Bine tati.
O vad cum se duce afara țopăind mai rău ca un iepuraș.Merg la ea in camera și mă pun săi asez hăinuțele in dulapul său.

Perspectiva lui Damien

Sunt in camera mea, înnebunesc,o tot simt aproape,dar nu o vad sau găsesc. Aleg să mă uit pe geam,iar atunci vad ,in curtea casei din fata castelului,este o fetiță de vreo 7-8 ani care se joaca .E frumoasă. Observ eu .Are un par lung ,cam până la mijloc,blond .Are ochii în două culori. Cel stâng este de un verde smarald iar cel drept este albastru ca marea,ceva foarte rar. Asta nu se poate,nu poate fii adevărat,ea este aleasa,aleasa mea. Rămân blocat uitadu-mă la ființa mică și fragilă ce încearcă să prindă un fluturaș. Sora mea ,Clara , intră în camera mea:
-Ai văzut noii vecini?
Nu îi răspund , fiind fascinat de frumusețea făpturii din curtea alăturată.
-Damien? Ma strigă ea , trăgându mă de umăr pentru a mă uita la ea.Reuseste să mă întoarcă.
-Esti bine?
-Ea e. Spun arătând spre geam.
Aceasta se uită și rămane uimită sa vadă ca aleasa mea este o fată de 8 anișori si nu mai mult.

"Scuzați eventualele greșeli"