Nimfele aerului (PAUZA)

Capitolul 3

Capitolul 3

    Ziua a trecut destul de repede, iar Scott încă mai căuta o cale să îi dea vestea Ariei. Spre seara însă aceasta îl trase deoparte şi îi spuse:

 - Ştii...m-a pus Amanda la curent, aşa că uite cum facem: te las să dormi în cort cu mine, atâta timp cât nu mă atingi şi îţi ţii mereu ochii închişi.

   Restul serii şi-a urmat cursul, cu toţii trecând la somn la scurt timp după miezul nopţii, până când, în jurul orei patru Scott se trezi îmbrâţişat de Aria. Căldura corpului ei, precum şi pieptul care se apropia din ce în ce mai mult, urmat de părul ei castaniu care îi acoperea gâtul şi de corpul ei umbrit, îl făcură pe Scott să uite de somn şi să plece iar pentru o baie rece.

   Atmosfera din preajma lacului părea foarte răcoroasă, iar iarba umedă şi vântul ce începuse să adie, nu păreau să o încălzească deloc. Fără să stea pe gânduri, Scott sări brusc în apa rece şi stătu câteva secunde la fund, ieşind mai târziu la suprafaţa, unde o văzu pe Aria. Aceasta stătea pe mal, îmbrăcată doar în lenjerie şi o cămaşă de noapte extrem de transparentă. Nescoţând nici un cuvânt, ea intră încet în lac, apoi îşi puse mâinile în jurul gâtului lui şi îl sărută pasional, strângându-l din ce în ce mai tare. Acesta o luă în braţe şi se uită adânc în ochii ei albaştrii, iar apoi o muşcă senzual de buză, aşezând-o mai târziu pe iarbă şi gândindu-se:

 „Firar...cum pot să fac asta? Este Aria, prietena mea din copilărie, nu pot să o fac! Dar...uită-te la felul in care se scurg picăturile de apă pe sănii ei reci, la respiraţia ei întreruptă şi apăsată, la ochii aceea albaştrii care se uită blând şi rugător la mine. De ce trebuia să mă muşti din nou de buză? Ah...şi ce bine se simte corpul ei umed şi rece, dar şi fierbinte în braţele mele. Iar inima...pare că stă să îi iasă din piept. Oh şi felul în care a început să mă zgârie, modul in care îmi respiră în ceafă sau mă muşcă de gât...FIRAR, mai vreau...”

   Pe nesimţite, îşi făcură apariţia primele raze ale dimineţii. Fără să zică nimic, Aria figi de lângă el fix în pădure, unde dispăru brusc. Imediat după, acesta plecă şi el spre ceilalţi. Ajungând la corturi, acesta o văzu pe Aria ieşind, îmbrăcată doar cu o cămaşă largă şi o pereche de pantaloni scurţi.

- Când ai ajuns aşa devreme?

- Te-ai lovit la cap? Ai uitat că sunt venită de ieri?

- Nu, mă refer de la lac... .Când te-ai întors aşa repede?

- Nu ştiu ce ai visat şi sincer, nici nu vreau să aflu. Mai bine hai să facem focul până nu se trezesc ceilalţi.

Scott rămase uimit. A visat ceea ce făcuse în acea seară, sau Aria a decis să se poarte ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat? Timpul trecu prea repede pentru acesta, iar la amiază se apucă să strângă corturile alături de ceilalţi băieţi, pentru a se întoarce acasă.

- Hei, mersi că ai făcut schimb de locuri cu Amanda aseară. M-am simţit foarte bine alături de ea.

- Stai liniştit! Voi băieţi, ce aţi făcut restul serii?

- Schimb!

- Ce mă? Expică-mi că îmi trec prin minte alte chestii.

- Păi eu am dormit cu Emily, iar Taylor cu Hanna. Se pare că toţi am dormit pe cupluri. Mă rog...mai puţin tu şi Aria care nu formaţi unul. Încă... . Totuşi, v-aţi distrat?

- Matt, te rog să îţi ştergi expresia aia tâmpă, iar voi nu îl mai încurajaţi. Eu şi Aria...nu...nu am făcut nimic. Doar am dormit. Nici nu ne-am uitat unul la altu.

- Dar de ce spui asta uitându-te în pământ? Ia zi, la ce gândeşti, ce ne ascunzi?

- Lasă-l Taylor, nu minte. Sunteţi VARZĂ . Amândoi sunteţi varză.

- Jackson, taci şi hai să schimbăm subiectul că vine Emily.

- Cum vă descurcaţi băieţi? Pot să îl iau puţin pe Matt?

- Bineînţeles! Spuse Matt, dându-i cu cotul lui Taylor. Măi, voi ce vis aţi avut aseară? Eu am visat-o pe blonda din luminiş. Cea care stătea rezemată de copac. Mă sărutase şi mi-a zis că îi e dor de mine. Ciudat, nu?

- Măi, nu ştiu ce să zic despre faptul că ar fi ciudat. Şi eu am visat-o pe tipa brunetă din lac zicându-mi că îi e dor de mine, dar nu doar ne-am sărutat, dacă mă înţelegeţi voi. Dar tu Scott?

- Ewww! Scârbos! Numai de imaginea asta nu aveam nevoie în minte acum. Dar nu, eu nu am visat nimic. Am dormit adânc! Vine Aria. Hai să terminăm întâi treaba.

- Băieţi, sunteţi gata, sau aveţi de gând să ne mai ţineţi mult aici?

   Imediat, aceştia îşi încheiară rucsacele şi plecară. Drumul până acasa a fost liniştit în mare parte, fiecare gândindu-se la cele petrecute. Cel mai abătut părea Matt, tot drumul fiind distras, parcă pe altă lume şi numai cu capul în pămănt. În rest, au fost discuţii şi planuri despre viitoarele escapade sau programul de mâine. Ajuns acasă, Scott se trânti în pat, adormind instantaneu