Capul mafiei - Prima parte

19

Cris

Plecasem deja de la casa lui Toma de mai bine de o ora. Alexa se agita in dreapta mea, in mare pentru ca urma sa o las acasă , in timp ce eu urma sa-i fac o vizita tatei. Ultima vizita...

- Mergi la el , nu? Ma întreba frământandu-si mâinile.

- Alexa...

- Cris, te rog! Promite-mi ca nu o sa-i faci nimic! Te rog...

- Nu-ți pot promite asta...

- Atunci lasă-ma sa merg cu tine! Tipa scoasă din sarite.

- Alexa ! Înțelege , te rog! Nu pot lasă lucrurile așa! Trebuie sa plătească, înțelegi?

- O sa plătească in închisoare, Cris, te rog! Nu mai vreau! Urăsc tot ce se întâmpla in jurul nostru! Vreau sa se termina o data si pentru totdeauna! Atât sânge, atâta cruzime! Gata!

Vocea ii tremura iar lacrimile începură sa-i curgă pe obraji. Le șterse ofticata ca si când ar fi trădat-o. Durerea ei ma durea pe mine, nu! Durerea ei ma Ucidea pe mine. Știam ca ura lumea asta, știam ca faptul ca ma lasă sa o ating era o binecuvântare pe care unul ca mine nu o merita. Știam ca ea merita ca eu sa iau toată planeta in piept si sa distrug orice ii putea face rău. In momentul asta îmi doream sa ma distrug pe mine...o iubeam! Fără doar si poate ma indragostisem de ea si era probabil cel mai bun lucru ce mi se întâmplase vreo data. Si totuși...la celălalt capăt era mama. Prima ființa de care ma apropiasem, cea care ma învățase ce înseamnă iubirea pura si sinceră. Cea care îmi Alina orice durere doar cu o privire. Cea pe care o pierdusem cu mulți ani in urma , din cruzimea bărbatului care mi-a dat viața. O data cu mama , ma pierdusem si pe mine. Pana la Alexa uitasem cum eram eu , cel real. Alexa ma invatase sa merg încă o data si as fi făcut orice pentru ea...dar mama mea merita măcar atât. Măcar sa știe ca cel ce i-a fost călău a pierit de mâna mea.

Am oprit mașina la prima stație de taxi ce îmi ieși in cale o data ce intrasem in oraș. Ma privi cu atâta reproș ca simteam cum ma rupe in bucăți.

- Serios?! Ma lași aici? Intreba arătând cu mâna spre geamul mașinii.

- Vreau sa te opresti direct acasă! Am spus pe un ton mult mai rece decât ma așteptăm.

- Dacă o sa mergi la el si o sa-i iei viața, uita-te bine la mine! Pentru ca îți garantez ca asta e ultima data când o sa ma mai vezi!

Hotărârea din ochii ei îmi dădea fiori dar de un lucru eram cert : Alexa ma iubea! Si poate ca era prostesc sa cred ca ma v-a ierta doar din motivul asta...dar aveam sa fac tot ce e omenește posibil sa o fac ma ierte. As vi vrut sa pot sa o mint, sa o iau in brațe si sa-i promit ca o sa las poliția sa-si facă treaba dar nu-i puteam face asta. Preferam sa fiu un monstru in ochii ei in momentul asta , decât sa o mint.

M-am trezit vorbind înainte sa pot gândi.

- Nu ma poți judeca pentru asta! Ok? Omul asta te-ar fi rapit si omorât fără sa clipească, ești conștientă măcar? Dacă nu te luam eu ...unde ai fi fost acum? Vrei sa-ți spun variantele de pedeapsa pentru fiica unui trădător si hot? Dacă nu ajungeam la tine primul ,aveai șanse cât negrul sub unghie sa mai fi azi aici. Si da, îți place sau nu , Alexa! Asta sunt! Asta fac! Cruzimea e parte din viața mea!

- Am crezut ca vrei sa renunți la asta...am crezut ca..

- Ai crezut ca o sa ma schimb si o sa avem o familie fericita cu copii ce aleargă pe lângă noi, nu? De parca as putea sa uit tot trecutul meu, de parca nu ar fi acolo o pedeapsa pentru cei ca mine! Repet! Asta sunt, si oricât de mult m-as ascunde tot ies la suprafața.