Oricât de mult as vrea sa ma opresc din a fugi, pur si simplu nu ma pot opri ceva ma impiedica, intr-o zi cineva ma întrebase "ce regreți tu cel mai mult in viața?" Raspunzand "nimic." Când de fapt regret totul din acea zi, ziua in care devii un singur obiect in lume, un om se naste cu un obiectiv si moare incheindusil insa eu nu mai am un scop dat de la Dumnezeu pentru a trai, pe acesta mi-l fac eu planul pe care il am de acum 57 de ani, care este in desfăsurare si care nu se va termina pana nu vor mai exista vampiri, de ce sângele trebuie sa îmi provoace atât de multa durere si ură fata de trecutul meu, amintirile frumoase pe care le-am avut o data sunt uitate pe timp ce trece, iar cele urâte rămân in tine vi aducanduti aminte orice secunda din ceea ce vrei sa uiți,acum nimic nu mai contează, mi s-a omorât familia si persoana pe care o iubeam cel mai mult pe lume Kiora Simigami, prietenul meu cel mai bun.
Vara anului 1865.
-Hey Kiora!
-Aki, uite am gasit un trandafir alb printre mulțimea celor rosii!
-Presupun ca s-a rătăcit saracutul,am sa il iau cu tot cu rădăcina si am sa-l pun printre ai lui.
-Ai sa-ti murdaresti rochia!
-Nu iti face griji e doar o bucata de material fata de aceasta floare.
-Atunci nu vreau sa fi singura, as vrea sa te ajut!
-Foarte bine domnule Simigami atunci sa ne murdarim.
Eram o mica fetita de atunci 12 ani, familia mea era bogata deasemenea si a lui Kiora, îmi era ca un frate, daca eu ma loveam trebuia sa se lovească si el ca sa nu ma simt singura, de cate ori aveam o problema puteam sa o împărtăsesc lui si ma simteam mai usoara, insa de când a plecat el in lumea de dincolo viața pe care o numeam minunata nu mai exista.
Primăvara anului 1860
-Draga mea, vreau sa iti prezint o persoana.
-imediat mami.
-El e Kiora Simigami un nou vecin de-al nostru ma gândeam ca poate vreti sa faceti cunostinta, el are aceiasi varsta ca si tine,6 ani.
-Buna Kiora! Eu sunt Akane insa poți sa îmi spui Aki
-Incantat!
Iarna anului 1865
-Akane, fugi!
-Unde e Kiora?
-Lasal! Salvează-te pe tine!
-Daca tu crezi ca il voi lasă te înșeli amarnic mama.
Fugeam cat ma țineau picioarele nu puteam sa il las sa il omoare acele besti, stiam ca daca nu ma voi grăbi puteam fi in pericol.
-Kiora! Kiora, esti acasa? Trebuie sa fugim de aici, locul e infectat de vampiri.Kiora?
Derutată m-am hotărât sa urc scările uriase ale vilei catre camera sa, ajung in fata ei, îmi fac curaj si intri.
-Kiora! Nu!
In jurul său era numai sânge si gâtul lui era măcelărit de catre acele fiare fara suflet, fara nici un sentiment omenesc.
-Te rog nu ma lasa! Am nevoie de tine, nu ma poți părăsi asa, in felul asta, fara ca nici măcar sa iti iei rămas bun!
La cele auzite, cu ultimele picături de putere isi întorsese privirea spre mine zâmbind.
-Iti promit ca nu te voi părăsi niceo data, iti voi fi alaturi mereu, nu plange totul va fi bine...
Isi închisese ochii si cu asta si viata lui, siroaie de lacrimi îmi invadau obrajii reci nu suportăm sa il vad asa, sa il vad murind chiar in fata mea, ma simteam vinovată, daca nu ma grăbeam el nu ar fi murit si ar fi fost întreg si nevătămat.
-Akane?
-Mama! Ce cauti aici trebuia sa fugi sa te salvezi.
-Nu puteam sa te las esti fica mea! Aghh...
-Mama! Ce ai facut?! Dispari de langa ea!
.......
CITEȘTI
Colti Sangerii
VampirosAkane , o fata normala cica....defapt asa cred toti ceilalti insa ea nu e asa de normala cum pare, fiind ceva de care toti se tem, iar asta trebuie sa o tina departe de ochii oamenilor normali. Un prieten pierdut de mult, o face sa omoare toti vampi...
