În tăcerea nopții, gânduri mă străbat,
Un vals tăcut în umbre se desenează,
Și stelele, cu ochii lor de jad,
Îmi șoptesc povești ce-n vise se păstrează.
În miezul timpului, mă pierd adesea,
Printr-un labirint de amintiri curgând,
Sub cerul veșnic, gândurile-mi tesă,
Fire de lumină în suflet adânc pătrunzând.
Fiecare clipă poartă un sigiliu,
Un semn din univers, pecetluit,
În liniștea nopții, eu găsesc exilul,
În visuri și gânduri, infinit.
Timpul trece, lăsând urme fine,
Pe inima mea, ca pe o pagină scrisă,
Dar în freamătul nopții, găsesc divine,
Gânduri și vise, de speranță aprinsă.
CITEȘTI
Oglindiri de Suflet
PoetryO serie de poezii scrise cu sufletul la miezul nopții în pădurea uitării, acolo unde durerea este doar un mit iar fericirea doar o dorință.
