Iadul este un infern fierbinte
Imaginar desprins din basme
Dar eu il traiesc mereu cu tine
In fiecare zi si noapte.
Flacarile nu ard pielea ci sufletul meu neprihanit
In ochii tai, vad scantei ce ma ingheata
Te privesc si simt cum cad in hău
Tot ce a fost odata lumina si viata
Tu esti demonul ce ma bantuie in somn,
Șoaptele tale, venin dulce amar,
În lumea asta fără zi, fără zori,
Suntem captivi într-un dans mortal.
Iadul nostru este nevăzut,
Durerea e reală, fierbinte, o simt,
Iar eu, prizonieră în acest abis,
Aștept să vină poate o judecată surdă.
În inima ta, focul arde mocnit,
Îmi mistuie speranțele și visele mărunte,
Dar în acest infern, mereu alertant,
Știu că iubirea noastră e flacăra care ne înfruntă.
CITEȘTI
Oglindiri de Suflet
PoetryO serie de poezii scrise cu sufletul la miezul nopții în pădurea uitării, acolo unde durerea este doar un mit iar fericirea doar o dorință.
