Atractie Interzisa | hyunlix

~16~

     Dimineata isi facea loc incet peste cabana din munti, razele soarelui strecurandu-se printre draperi incalzind usor camera in care Felix si Hyunjin dormeau imbratisati.

Noaptea trecuta fusese lunga, plina de rasete si tachinari in timp ce se jucau "Adevar sau indrazneala”.

Felix deschise ochii incet simtindu-l pe Hyunjin inca langa el caldura corpului sau oferindu-i un sentiment de siguranta.
Isi misca uaor capul privind chipul linistit al lui Hyunjin cu parul ravasit in toate directile.

Felix: Esti asa frumos cand dormi...
Sopteste zambind.

Hyunjin mormai usor intinzandu-se inainte de a deschide ochii.
Isi ridica privirea asupra lui Felix zambindu-i cald.

Hyunjin: Ma spionezi in somn Felix?
Spune tragandu-l mai aproape.

Felix se inrosi imediat incercand sa-si ascunda fata in pieptul lui Hyunjin.

Felix: N-nu... doar... m-am trezit si...

Hyunjin: Si ai decis sa ma admiri nu-i asa? Imi place asta.
Spune razand incet, mangaindu-i parul.

Felix rase relaxandu-se in bratele lui Hyunjin.
Momentul era perfect. Linistea diminetii combinata cu senzatia de a fi aproape de persoana pe care o iubea dar linistea lor fu intrerupta de o bataie usoara la usa urmata de vocea agitata a lui Jeongin.

Jeongin: Hei baieti! Trebuie sa va treziti... Chan m-a trimis sa va scot din pat dar... m-am gandit sa va avertizez inainte sa intru. Nu vreau sa am parte de... chestii indecente.

Felix si Hyunjin se uitara unul la altul amuzandu-se de tonul precaut al lui Jeongin.
Felix se ridica din pat aranjandu-si rapid hainele in timp ce Hyunjin isi musca buza privindu-l pe Felix cu un zambet siret.

Hyunjin: Ei bine ai avut noroc de data asta Jeongin. Dar... data vitoare poate nu vei mai fi atat de norocos.

Jeongin isi dadu ochii peste cap dar nu putu sa-si retina zambetul.

Jeongin: Dumnezeule, multumesc ca n-am intrat!
Hai coborati. Chan a pregatit micul dejun si vrea sa discutam despre ce facem azi.

Felix si Hyunjin iesira din camera alaturandu-se lui Jeongin in drum spre sufragerie.

Ceilalti baieti ii asteptau deja razand si discutand despre seara trecuta.
Pe masa erau intinse farfuri cu clatite, fructe si sucuri.

Changbin: Uite cine s-a trezit! Ati dormit bine?

Felix: Uh, da... multumim. Voi?

Han: Sa spunem ca uni dintre noi au avut parte de niste vise interesante dupa jocul de aseara.

Minho: Da si uni chiar au adormit mai tarziu decat ar fi trebuit...

Felix simti cum obrajii i se inrosesc chiar daca stia ca au fost cuminti aseara.

Hyunjin isi trecu bratul pe dupa umerii lui protejandu-l de tachinarile prietenilor lor.

Hyunjin: Hai lasati-l in pace.
Mai bine sa vorbim despre ce facem azi. Ai vreo idee Jeongin?

Jeongin se lumina imediat bucuros sa schimbe subiectul.

Jeongin: De fapt da! M-am gandit sa urcam pe muntele din apropiere. E un traseu popular, cam patru ore pana sus dar la coborare putem folosi tiroliana. Ce spuneti?

Toti au incuvintat entuziasmati ideea parandu-le o aventura perfecta pentru ultima zi la munte.
Dupa ce si-au terminat micul dejun s-au echipat si au plecat in grup spre punctul de pornire al traseului.

Drumul catre varf a fost plin de rasete si glume.

Hyunjin si Felix mergeau unul langa altul schimband priviri si zambete in timp ce ceilalti ii tachinau din cand in cand.
Ajunsi pe varful muntelui Felix si Hyunjin au avut o idee grozava.