O saptamana

12 1 0
                                        

    Mirosul de bacon prajit mi-a trezit simturile la viata, impreuna cu sfaraitul painii prajite si mirosul inconfundabil al clatitelor. Mama s-a intrecut pe ea de data asta, niciodata nu-mi facea bacon pentru ca i se pare o bomba calorica, dar se pare ca azi va face o exceptie. Mi-am deschis incet ochii si m-am intins cat de mult mi-a permis corpul meu cel neatletic, bucurandu-ma de bumbacul fin al cearsafurilor, apoi m-am ridicat incet, cautand din privire telefonul de pe noptiera, insa nu era acolo pentru ca, surpriza, nu era nicio noptiera in partea stanga a patului. Ce naib...oh, da, nu eram acasa. Dar atunci cine gateste? 

   Picioarele mele au luat-o la fuga din instinct spre bucatarie si ma rugam ca mama sa fi hotarat sa-mi faca o surpriza si sa fi venit in vizita si sa nu gasesc in bucatarie pe cine credeam eu ca voi gasi. M-am oprit in pragul scarii si speranta mea s-a naruit cand l-am vazut acolo, in mijlocul bucatariei mele, aratand proaspat si odihnit si pregatind in acelasi timp trei feluri diferite, lucru de care eu nu as fi in stare, tinand cont ca eu nu eram in stare nici sa-mi fac niste cartofi prajiti fara sa-i ard sau sa-mi provoc singura o indigestie. Mi-am dres vocea si Aiden ma observa in sfarsit, scapand paleta din mana si tocmai atunci mi-am dat seama ca sunt imbracata doar intr-o camasa de noapte pe care imi aduc aminte vag ca mi-am pus-o pe mine noaptea trecuta. Ne holbam unul la altul si probabil ca isi imagina 101 de metode in care m-ar putea intinde prin casa asta, dar ce m-a speriat cel mai tare este ca si eu imi imaginam aceleasi lucruri si zambeam la gandul lor. 

   -Bacon, intreba el in cele din urma si m-am indreptat spre barul de la bucatarie, asezandu-ma in fata sa. Este fierbinte, special pentru tine, zambi pervers si imi intinse farfuria plina de mancare. 

   Foarte bine, voia sa se joace, lasa ca ii arat eu joc. Dar dupa ce mananc. Tot ce conteaza acum este mancarea! Care apropo, a fost delicioasa si, spre marea mea surprindere, am mancat impreuna si am discutat ca doi oameni normali care nu se imaginasera unul pe altul in cele mai perverse ipostaze cu doar 20 de minute in urma. Totusi, acum este randul meu sa-l provoc asa ca, imediat ce s-a intors cu spatele la mine am profitat de moment si m-am urcat cu totul pe bar, asezandu-mi picioarele unul peste altul si incercand sa arat cat de senzual puteam, fiind ajutata de camasa de noapte neagra si satin care imi oferea o aura mai senzuala decat de obicei. Daca am crezut ca Aiden s-a blocat mai devreme, ei bine acum era de-a dreptul inghetat in fata mea si se holba la picioarele mele dezgolite, ceea ce m-a facut sa-mi doresc sa  cresc miza. 

   -Simt ceva incomod in zona asta, am spus si mi-am ridicat cativa centimetri camasa peste coapsa, oprindu-ma la limita la care puteam deja sa fiu numita dezbracata. 

    Aiden inghiti in sec, fortandu-se sa-si revina si, in secunda urmatoare un zambet dracesc ii aparu pe chip. Ocoli barul si se pozitiona fix in fata mea, apoi imi cuprinse picioarele cu mainile sale puternice, miscare ce mi-a inmuiat instant corpul, si s-a infipt cu abdomenul spre zona mea sensibila, careia in momentul asta nu-i mai pasa ca-l stiu doar de 24 de ore, tot ce voiam era sa-l am. Doamne, nu ma mai recunosc!

   -Acum e mai bine sau tot asa incomod este? ma intreba cu fata la doar cativa centimetri de a mea.

   -Nu ai sanse, oricat de aratos si periculos arati, i-am soptit incet la ureche, muscandu-l apoi de lobul urechii. 

   Aiden maraii si imi prinse mainile in ale sale, ducandu-le la spate si lipindu-si buzele de obrazul meu, apoi coborand incet spre gat, ceea ce m-a facut sa tip de placere. Se ridica inapoi spre fata mea, pozitionandu-se la un centimetru de buzele mele si zambi, apoi spuse:

   -O sa te rogi de mine sa te sarut, ma saruta pe coltul gurii, facandu-ma sa ma zvarcolesc in bratele sale si sunt sigura ca daca mi-ar fi dat drumul acum l-as fi sarutat fara sa ma gandesc, dar in schimb eram imobilizata si o idee nebuneasca mi-a rasarit in minte. 

The UnforeseeableUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum