Meeting Mr. Moore

Prefata

Before you say there's "no good man" just make sure that you're a good woman.

Toate privirile angajatilor sunt indreptate in directia mea si ma strapung cu duritate in timp ce trec pe langa birourile acestora.Picioarele imi tremura de emotie si simt cum stabilitatea mea pe tocuri dispare cu fiecare pas. In fata biroului spre care ma indrept cu atata retinere se afla o mini-receptie personala formata din secretara domnului Moore. Dupa cat efort am depus la studiu si pentru obtinerea unor rezultate destul de bune am ajuns in sfarsit aprope de posesia unui loc de munca la Moore Enterprise pentru postul de secretara.

Ajung in dreptul unei doamne de aproximativ 30 si ceva de ani ,bruneta , supla si frumoasa. Imi oferi un zambet amabil cand ma opresc in fata biroului.

-Buna ziua domnisoara Campbell. Il voi anunta acum pe domul Moore ca ati sosit! mi se adresa politicos femeia ,in timp ce duse receptorul la ureche si isi anunta superiorul de venirea mea.

-Domul Moore mi-a transmis ca va poate primi acum! imi spune dupa o scurta conversatie.

Daca pana acum eram coplesita de emotii, in clipa de fata eram panicata. Ma apropiu incet de usile de sticla opaca. Ma opresc in fata acestora si trag o gura mare de aer in piept dupa care decid sa imi infrunt soarta.

O incapere in care sticla e majoritara , puternic luminata si aerisita. In mijloc trona un birou imens alb, iar in spatele acestuia se afla un scaun rotabil , pe care e asezat "stapanul" intregii firme , cu privirea atintita spre panorama New York-ului si spatele la mine.

-Domisoara Campbell. Ocupa loc te rog. Fa-te comoda! rasuna vocea lui.

Ma cutremur la auzul acesteia. Are vocea groasa cu o tenta de mister in ea. Doar auzul ei ma face brusc intimidata. Oftez usor si ma asez pe unul din fotoliile din piele negre din fata biroului.

Se lasa o liniste adanca in incapere ceea ce imi da ragaz sa imi studiez inca o data tinuta: o rochie neagra mulata fara decolteu ce ajunge pana deasupra genunchilor cu vedere mare asupra picioarelor mele ,un sacou alb , un colier de perle albe , si o pereche de stilleto negri de lac. Am cheltuit o avere pentru tinuta asta doar pentru a arata cat de cat prezentabil in fata marelui domn Moore.

Brusc, scaunul se intoarce si privirea mea se izbeste de un chip imposibil de frumos. Par mai lung , brunet dat pe spate la perfectie, ochi albastrii , ten perfect si buze roz si carnoase. Era imbracat intr-un smocking negru cu cravata adecvata. Era un Adonis al lumii moderne si barbatul ravnit de intreaga populatie feminina a New York-ului si nu numai.

-Buna ziua domnule Moore. Imi cer scuze ca va rapesc din timpul dumneavoastra pretios! incerc sa imi aleg cu grija cuvintele , sa par stapana pe mine si sa sper ca vocea sa nu imi tradeze anxietatea.

-Nu face nimic domnisoara Campbell.

Dumnezeule ...felul in care vorbeste ma face sa ma excit la culme.

-Sa inteleg ca ati optat pentru postul de secretara nu-i asa? ma intreaba serios si aproape incruntat.

-Da. Asa este! raspund prompt.

-Am aruncat o privire peste CV-ul dumneavoastra si intreaga activitate si sunt chiar impresionat.

Imi inabus un icnet de fericire.

-Vorbiti serios? reusesc sa intreb.

-Vorbesc foarte serios domnisoara Campbell. Puteti incepe sa prestati activitatea incepand de luni dimineata de la ora 9. Programul de munca se incheie la ora 17. Imi vei aduce la cunostinta intrunirile , toate activitatile din ziua respectiva si vei programa, re-programa, anula , amana sau confirma prezenta la sedinte. Elsa- facand cel mai probabil referire la femeia care m-a intampinat la intrare- se transfera la sediul din California si tu ii vei lua locul.Ai retinut? imi spune ferm si calculat toate detaliile din programul meu.

-Desigur. Va rog sa imi spuneti Anna.

-In regula Anna. Ne intalnim luni dimineata.

-Ramane stabilit atunci domnule Moore. Va multumesc pentru timpul acordat. O zi buna in continuare va doresc! spun pe un ton formal si sigur.

-La fel Anna. Mi-a parut bine sa te cunosc.

-Asemenea domnule Moore.

Ma ridic de pe canapea si calc sigura pe mine si demna de pozitia pe care o ocup acum .Ii simt privirea pe mine pana ies din birou. Ma abtin sa imi etalez incantarea pana ies din "imperiul" Moore Enterprise , dar cand vantul New York-ului imi ciufuleste parul semn ca am parasit sediul firmei izbucnesc intr-un zambet larg. Incep sa cred ca mutarea aici a fost cea mai buna idee pe care am avut-o pana acum.

Un singur lucru imi mai staruia in minte la ora actuala ,in timp ce ma indreptam spre apartament.

Ce ascunde acest domn Moore in spatele acelei masti de indiferenta, maturitate , impasibilitate si frumusete? Cum poate avea acest efect asupra mea?

_________________________________________________________________________________

Buna tuturor. Aceasta e prefata din noua mea carte "Meeting Mr.Moore" .

Sper sa va placa si astept parerile voastre cu privire la aceasta introducere.

Daca doriti dedicatii nu ezitati sa imi spuneti.

Spor la lecturat. Va pup!

With love,
ONDINA
(=^.^=)