Perspectiva lui Taylor.
Peretii astia albi incep sa ma enerveze la culme. Nu suport linistea asta continua de cand am ajuns ieri de la barul ala. Ideea e ca de ce imi pasa asa mult? De ce continui sa o vreau dupa ce m-a alungat de atatea ori?
Ar trebui sa nu imi pese de faptul ca ma ignora. Ar trebui sa nu imi pese de faptul ca e cu alcineva. Dar iata-ma acum: in patul meu mare din casa asta fandosita cu telefonul meu in mana in timp ce ma uit la lista cu melodiile preferate ale lui Hayley.
Poate ar trebui sa nu o mai caut, poate ar trebui sa plec acasa si sa renunt la planul asta idiot. Poate nu o sa mai fie niciodata cu mine. Poate ea nu stie ca as incerca sa fiu mai bun pentru ea, dar poate m-ar alunga iar pentru totdeauna. Poate ea m-ar suna saptamana viitoare in mijlocul noptii confuza spunandu-mi ca inca ma iubeste. Poate ar vedea cat rau imi face doar fiind departe de mine. Poate ma lasa sa o iubesc iar sau poate ar spune " la naiba cu asta" si va vrea sa fie din nou cu mine.
Ce naiba e in neregula cu mine?
Ar trebui sa fiu acum cu o fata necunoscuta intr-o camera de hotel sau pur si simplu ar trebui sa aduc una aici si sa i-o trag. De ce dintr-o data asta mi se pare o prostie cand candva numai asta faceam?
Usa de la intrare se aude trantindu-se, ceea ce e ciudat pentru Niall sa faca asta. Ma ridic nervos din pat, pregatit sa dau drumul nevilor si cuvintelor pe care am vrut de ieri sa i le zic. Cobor de la primul etaj pe scari si ma duc in bucatarie unde il gasesc pe Niall.
"S-a intors prietenul ratacitor. "Spun eu in batjocora.
"Oh, taci din gura Taylor. " Ochii lui se dau peste cap in timp ce sorbeste dintr-o doza de Cola.
Nervii mei nu pot fi mai mari decat acum.
"De ce naiba te-ai dus ieri acolo? "
"Intrebarea e de ce naiba ai aparut tu acolo? "
"Lasa naibii asta. Ai zis ca te duci naibii sa iei bere. "
"De cand naiba ma urmaresti? "Tipa el acum.
"De cand imi dau seama ca ma minti. "
"Doar nu eram nebun sa iti spun ca ma duc la Sarah. "
"Sa stii ca era mai bine daca ziceai. Asa nu te urmaream. "Imi ridic mainile in aer trantindu-le apoi pe masa.
"Ar trebui sa o lasi balta cu Hayley, pe bune Taylor. " Ochii lui sunt fixi in ai mei si nu poate naibii sa fie serios in momentul asta.
"Ma cunosti prea bine ca sa imi ceri asta. " Rad eu nervos cu pumnii inclestati.
"E mai bine asa. Ai vazut si tu. "
Da, am vazut. Nu aveai cum sa ignori tipul care statea langa Hayley cu mana lui in jurul ei. De ce naiba e cu el cand ma iubeste pe mine?
"Stii, imi place sa gandesc ca am trecut peste. Imi place sa le spun oamenilor ca sunt, si cateodata chiar ma conving si pe mine. Dar adevarul e ca nu e asa."
Vorbele care nu imi dau pace si pe care le repet in capul meu sperand sa le pot spune cuiva sunt da-te afara si scoase pe gura mea. Niciodata nu am vrut sa devin o asemenea persoana dar Hayley m-a transformat in asa ceva. Si acum are curajul sa plece naibii din viata mea?
"Totul era mult mai bine daca ..." Incepe Niall sa zica si stiu ca aduce in discutie acea seara.
"Stiu naibii, stiu. Crezi ca nu ma gandesc la asta de fiecare data cand o vad? Crezi ca nu imi aduc aminte motivul pentru care nu mai suntem impreuna?"Raman fara aer si inspir cu toata puterea. "Da, ei bine asa eram si nimeni nu poate schimba asta. "
CITEȘTI
Destiny
Romance*Există ființe al căror destin este să se întâlnească. Oriunde ar fi. Oriunde s-ar duce, într-o bună zi se vor întâlni.*- Claude Gallay Ce se întâmplă când ai încredere deplină în persoana de alături și exact în momentul în care nu te aștepți primeș...