După 2 luni...
-Kyra, ai terminat bagajul?
- Da , e gata bunico! Îl aduc eu jos .Închid cele doua valize roz și cobor scările cu greu căci bagajele sunt grele ... In sfarsit a sosit ziua sa plec la Chicago...
În sfârșit îmi voi vedea și eu părinții având în vedere ca îi văd doar odată pe an , dar de data aceasta va fi altfel îi voi vedea în fiecare zi și îmi vor fi alături mereu de acum încolo .
Îmi las bagajele în fața ușii și iau și geanta cu lesa, hamul și alte lucruri de-ale Bellei .
- Ești gata? Spuse bunica.
-Da sunt! Am spus eu cu o voce încrezătoare
- Ok atunci ia o pe Bella și urcați în mașină !O iau pe Bella care este la fel de emoționată ca și mine și urcăm în mașină direct către aeroport.
Acesta va fi un nou început!
Drumul cu avionul nu a fost așa de rău ,avand in vedere doar un puradel ce imi dadea picioare in spate ,in rest nimic alceva, dar emoțile au început cu adevărat când am ieșit din aeroport .
Nu pot să cred erau chiar mama și tata , cum mă apropiam încetul cu încetul , glumesc am fugit la ei simțeam cum lacrimile începeau să curgă ca un izvor.
Erau lacrimi de fericire căci în sfârșit mă simt împlinită că îi am alături de mine mereu de acum în colo .
- Kyra! Draga mea ! Spuse mama începând și ea să plângă.
- Mama! Nu îmi vine să cred tot ce se întâmplă!
Dupa 5 minute de imbratisat...
- Acum du- te și la tatăl tău ca ia fost tare dor de tine , eu mă duc la bunica și bunicul !
- Kyra ! Ce mă bucur ca sunteți aici! Spuse tata începând să mă îmbrățișeze și sa mă sărute pe frunte .
- Și eu mă bucur tata! Încă plângând de fericire.
- Kyra plângi ?
- Da se poate spune și așa !
-Dar de ce ?
-De bucurie fiindcă acum veți fii lângă mine mereu!
- Sa fii sigura de asta!Acum hai la mama căci avem planuri azi!
- Yupii!
După ce ne-am îmbrățișat cu toți am urcat în mașina tatei am plecat către casă. Mama stătea cu tata în față , iar eu cu bunicii mei în spate .
Nu după mult timp am ajuns în locul care de acum îi voi spune acasă, dar nici casă nu îi pot spune căci este așa de mare de zici ca e hotel ( Mă pot obișnui ) .- Casă dulce casă asai? Spuse mama.
- Mai degrabă hotel! Am spus râzând .
- Lăsați-vă bagajele aici și le va duce Ben sus! ( Ben e numele tatalui meu) ,
Spuse mama bunicilor mei .Mi-am luat bagajele , dar și geanta și cușca în care era Bella.
Îmi așez valizele și îi dau drumul Bellei din cușcă . Cât ai clipi a început să sară pe mama și tata .- Ce cățel drăguț ! E al tău Kyra ? Spuse mama.
- Da . Ea e Bella. Sper ca o vom pastra ?
- Intotdeauna am vrut un caine !
După ce ne-am instalat mama mi-a arătat camera mea . Era de culoarea alba și goala .
- Pregateste-te mergem la cumpărături !
- Pentru ?
- Pai doar camera ta nu se decorează singură !
- Cred ca glumesti !
Mama ne-a dus la cel mai bun magazin de mobila și decorațiuni din oraș . De acolo am cumpărat un pat albastru , un birou cu tot cu bibliotecă , o noptiera mică alba , un dulap de culoarea parchetului , perdea înflorată pentru geam și un tapet foarte frumos cu modele cu alb și negru.
Când le-am adus acasă a început cu adevărat distracția . Bunica și bunicul au rămas jos cu tata , iar eu și mama am urcat sus ca sa decoram camera .
Totul a fost minunat , în sfârșit eu și mama petreceam timp împreună . Era un moment mama - fiică .
Ziua a trecut foarte repede , mi- am făcut rutina de seară , și m-am așezat în pat , dar nu înainte ca bunicii mei sa vina sa îmi spună noapte bună , dar stai pe ușa au intrat mama și tata .
- Noapte bună Kyra!
- Noapte bună !
M-au sărutat pe frunte amândoi și am adormit mai fericita ca niciodată.
Hey acesta este un nou capito . Știu ca aceste capitole sunt cam plictisitoare , dar va promit ca după doua trei capitole va începe cu adevărat magia . Până atunci nu uitați sa va spuneți părerea .
CITEȘTI
Dragă jurnalule... | În curs de editare |
Novela JuvenilKyra o fata simpla de 17 ani , descopera ca viata ei in ultimul an de liceu nu e asa de roz precum credea ea ca este . Aceasta afla ca jurnalul ei este magic , sau poate nu ...