I-o ia din mana aruncand-o impreuna cu pachetul,apoi ii lasa saruturi repetate pe buze.
- Te urasc,Kim JongIn.
Spune printre rasete,dandu-l jos de pe ea.
- Haide la tine. Nu vreau sa o aud pe Yuno din nou tipand.
Il ia de mana, intrand in casa si trecand holul cel lung. Norocul lor ca sora ei era in camera,asa ca nu le-a observat cand au iesit.
Brunetul deschide usa,lasand-o pe iubita lui prima sa intre. Aceasta se intinde pe fotoliu, inchizandu-si ochii.
- Yaa! Ai venit sa dormi?!
Merge in bucatarie,umpland un pahar cu apa,apoi varsandu-l peste corpul micut al fetei. Scoate un tipat la contactul cu apa uitandu-se urat la acesta care o privea amuzat.
-Daca vin la tine..
Min se uita nervoasa la el,mergand si ea in bucatarie,deschizand frigiderul. Acolo gaseste o prajitura. O ia si se intoarce la brunet, asezandu-se langa el.
-E prajitura mea!
Auzind aceste cuvinte, ii tranteste prajitura pe fata.
- E doar a ta,iubitule.
Se apropie de el si ii linge o mica portiune a obrazului unde era frisca.
- Esti asa dulce!
- Ai chef de glume astazi.
- Tu ai inceput, spune razand.
JongIn se napusteste asurpa fetei,incepand sa o gadile,si suflandu-i in scobitura gatului, ceea ce fete nu ii placea. Radea in hohote, rugandu-l pe Kai sa se opreasca,dar fara de folos. Acesta continua sa o chinuie,pana cand roscata ramase aproape fara aer.
Se da jos de pe ea, intrand in dus lasand apa sa-i invadeze corpul, in timp ce roscata incerca sa-si regleze respiratia.
♣♣
Park se plimba de colo-colo prin celula,gandindu-se la un plan prin care putea sa-i omoare pe toti care l-au bagat in inchisoare. Nu putea sta acolo, in locul acela. Nu era obsinuit in astfel conditii. Peste tot era un strat mare de praf, o saltea mancata de soareci,in aer plutea un miros de mucegai iar sus, un mic geam cu gratii, prin care lumina soarelui intra in mica incapere.
Isi scoate telefonul,avand grija sa nu-l vada nimeni,in timp ce-l apela pe omul lui de incredere,Lee.
- Alo?
- Lee. Scoate-ma o data de aici!
- Am angajat cel mai bun avocat,care va incepe peste 3 zile sa incerce sa te scoata.
- La naiba,Lee! Trei zile? Stau aici de o saptamana. Nu mai rezist.
- Fac tot posibilul!
Raspunde fiind deranjat de vocea enervanta a lui Park.
- Si..apropo. Afla cine era tipa aia care a facut poze. O vreau prinsa. Si omorata!
- S-a facut.
♣♣
In apartamentul lui Yuno totul statea altfel. Era impreuna cu Sehun, aceasta povestindu-i despre realtia lui Min cu JongIn.
In acel moment, Min intra si ea in apartament,auzindu-l pe Sehun ce a spus:
- Nu am iubit-o. Am vrut doar sa ma apropii de tine prin intermediul ei.
Lacrimile incep sa-i cada pe obrajii rozalii,apropiindu-se de el. Ajunsa in fata lui, mana ei facuse contact cu obrazul lui, fugind mai apoi in camera ei incuindu-se acolo.
Incepe sa rascoleasca prin lucruri. Toate pozele cu ei doi, setul de aur care acesta i-a oferit, biletele de dragoste, toate acestea le-a pus intr-o cutie pe care a inchis-o.
- Diseara,toate acestea vor arde!
Isi spuse pentru ea,in timp ce-si sterge lacrimile.
" Nu o sa mai plang pentru un idiot! " , gandeste iesind pe balcon pentru a lua o gura de aer.
- Te-a auzit,prostule! Se rasteste Yuno la el, devenind din ce in ce mai stresata.
Se simtea ca ultima fiinta de pe pamant. Ce sora era? Il iubea asa mult pe Sehun,dar ea s-a bagat. Stia ca Sehun a mintit cand a spus ca nu a iubit-o. Din contra, ea era ochii lui dar tot ce a facut ea a fost sa spulbere o iubire adevatara.
- De unde sa stiu eu ca va intra atunci pe usa?
Se ridica de pe scaun, iesind din casa,trantind usa in urma sa.
-Min? Min,deschide!
Bate in usa dormitorului ei,dar aceasta nu da vreun semn ca vrea sa deschida.
**
Peste cateva ore, Min se imbraca mai bine,luand si cutia cu ea, iesind repede din casa. Ora era aproximativ 22:53, dar asta nu ii pasa.
Se apropia de raul Han,fiind sigura ca nu isi va da seama nimeni unde este.
Vantul batea din ce in ce mai tare, ramurile copacilor dansand un vals acompaniat de muzica pasarilor care se mai plimbau pe cerul instelat. Ajunsa acolo, un zambet ii aparu' pe buze. Isi aduse aminte cum venea acolo cu tatal ei,de fiecare data cand era suparata,acel peisaj o linistea.
Luna plina se reflecta in apa, fiind ca un felinar al pamantului. Isi strange cutia in brate, uitandu-se atent pret de cateva clipe la ea.
- Adio amintiri.
Arunca cutia in apa,aceasta purtand-o de-a lungul ei. Se aseaza pe jos, strangandu-si picioarele la piept. Nu voia sa mearga acasa si nici la Kai. Voia sa fie singura, stiind sigur ca dupa aceasta noapte,Sehun va fii doar o umbra a trecutului ei, amintindu-si vag, ca prin vise, cateva amintiri cu ei.
Isi da jos hanoracul,si il pune pe iarba,capul ei odihnindu-se pe el. Isi inchise incet ochii, intr-un sfarsit adormind.
**
Telefonul o anunta ca primise mesaje, de aproximativ o ora, continuu'. Fiind ca era pe silentios,aceasta nu aude,dormind linistita in continuare.
Jong In - 00:02 . Iubito,unde esti?
Jong In - 00:10 . Am fost la tine si nu esti acasa.
Jong In - 00:15. Sunt ingrijorat. Raspunde, iubito.
Jong In - 00:45 . Ti s-a intamplat ceva,dovlecel?
Jong In - 01:05. La naiba,Min.
Jong In - 01:20. O sa te caut peste tot. Pana nu o sa te gasesc.
__________________
Needitat.
Hei! Am venit cu un nou capitol. :)) Sper sa va placa ^^
Astept pareri. ☺
