"- A."

278 11 1
                                    

Mici broboade de transpiraţie îi traversau fruntea trandafirie lăsând dâre umede în urma lor.

Oprindu-se pentru un moment, îşi scoate căştile din urechi, ciripitul păsărilor înlocuind bass-ul din melodia ascultată. Plimbându-se către ţâşnitoare, îşi prinde coada în care îi este strânsă claia de foc într-o mână şi şi-o ridică cu grijă pentru a nu şi-o uda. După scurta hidratare, acordă câteva minute naturii ce o înconjoară şi care ca de fiecare dată nu conteneşte să o uimească cu frumuseţea ei. E doar un parc, dar totul e verde; acel verde crud, primăveric, hipnotizant.

Aşezându-se pe o bancă, inspiră adânc aerul proaspăt, închizând ochii şi dându-şi capul pe spate, rezemându-şi-l de spătar.

Pentru câteva momente, le permise gândurilor şi întrebărilor să îi inunde mintea. Curiozitatea nu-i dă pace.

Oare, e băiat sau fată? Întrebarea asta continuă să fie recitată, parca pusă pe repeat în capul ei. Îi permise, indirect, unui străin să stea în casă cu ea şi Thai şi nici măcar nu ştie cărui gen îi aparţine.

Dacă e un drogat? Dacă e o depresivă? Dacă e un violator?...Dacă…?

Mintea ei nu mai rezistă. Sunt prea multe necunoscute în această ecuaţie. Toate parcă ar curge ca un izvor prin circumvoluţiunile creierului ei, dar răspunsurile lipsesc. A fost orbită de faptul că va mai avea cu câteva sute de dolari în plus, când ea poate înota în bani dacă doreşte.

Nu. Miss nu e penibila 'fetiţă a lui tati'. Banii îi primeşte de la bancă direct. Practic statul o umple de bani pentru că mediile ei sunt perfecte. Au fost perfecte încă din clasele gimnaziale aşa că, gardianul ei i-a făcut un 'cont de venituri'.

Nu. Nu ştie cine e gardianul ei. Tot ceea ce are de la el sunt scrisorile frumos parfumate scrise îngrijit şi atent, parcă de o femeie, în ciuda faptului că se semnează Kaiden.

Tot timpul se întreabă cum arată. Dacă e tânăr, dacă e căsătorit; de unde are atâţia bani...

Şi dacă e 'gardianul ei', aşa cum susţine acesta, atunci de ce a lăsat-o până la 16 să ducă o viaţă mizeră?

 

Eliberându-şi mintea de astfel de lucruri, se ridică de pe banca nu de mult vopsită şi îşi continuă alergarea, respiraţia întretăindu-se ici colo, când ajungea la viteze mai mari decât trebuie pentru o alergare de plăcere.

Căştile albe i se bălăngăneau în jurul gâtului în timp ce fugea, parcă întrecându-se cu ea însăşi.

O vibraţie subtilă venită din buzunarul pantalonilor o readuse 'pe pământ', mintea fiindu-i pe alte meleaguri. Scoţându-şi telefonul, punându-l la ureche şi zicând un alo parcă rămânând fără aer, aşteptă ca persoana de la celălalt capăt al liniei să zică ceva.

- Ah, salut, draga mea. Sunt eu, Claris, mama lui Thai. Vroiam să te anunţ că în cursulzilei de mâine vei primi un telefon de la chiriaş.

- Bună ziua, doamnă Leigh. Sigur, nici o problemă. Doamnă Leigh, vroiam să întreb, e un el sau o ea?

- Oh scumpo. E un el şi are cam 25 de ani. E puţin mai mare ca tine, dar susţine că nu te va deranja deloc.

- A. era tot ceea ce putea spune. E un b-ă-i-a-t. Va sta cu un băiat cu patru ani mai mare ca ea în casă. Nu va fi un deranj pentru ea...va vedea ea şi se va convinge, dar până atunci, -atât, doamnă Leigh, vă mulţumesc că aţi sunat. La revedere şi toate cele bune. termină Miss, închizând apelul şi lipindu-şi telefonul de zona inimii, care acum bătea necontrolat.

Grăbind mersul, începe să fugă spre casă, fiecare pas apăsându-l din ce în ce mai tare, luând viteză. Trecea pe lângă casele mici şi singuratice, o dată locuite, dar părăsite când proprietarii au decedat. Era bună prietenă cu una dintre bătrânicele care locuiau pe aici. Numele ei era Jill şi îi era ca o bunică. În zilele când Miss mergea s-o viziteze, aceasta o întâmpina cu prăjituri, brioşe, tarte, tot ce e mai bun. Ţine minte cum Jill îi povestea despre tinereţile ei, despre soţul ei, până şi despre nepotul ei care acum e trecut de 20 de ani. Nu s-au intalnit niciodată, dar din câte îi erau povestite avea impresia că-l cunoaşte din totdeauna.Era un bărbat jovial, un adevărat cuceritor. Jill îl descria ca pe un erou; cu maxilar proeminent şi pomeţi duri. O privire rece, dar totuşi prietenoasă o dată ce te obişnuieşti cu el. Ochi albaştrii ca oceanul într-o zi de vară, iar părul cu acea tipica frizură 'ciufulit cu stil'. Era unul aparte, după cum era descris de Jill.

Fără să-şi dea seama, ajunge acasă, nerăbdătoare să stea în compania lui Thai.

Intrând pe uşa mare a vilei, respiraţia grea încetinindu-i mişcările, începe să se uite stânga-dreapta prin casă, căutând-o pe Thai şi pe Moiselle. După câteva strigăte, amândouă îşi fac apriţia în living.

Făcând o faţă amuzantă către Golden Retrieverul din faţa ei, îşi deschide braţele şi aşteaptă impactul cu pământul. În sfârşit, simte o greutate mare ce o apasă pe piept, forţând-o să cadă pe spate.

Scoţând sunete ciudate rezultate din drăgălăşenia căţeluşei, Miss începe să o scarpine ici-colo, obţinând un mişcat dezaprobator din cap din partea lui Thai.

- Ce te-ai face fără Moiselle? o întreabă amuzată aceasta.

- Nu am de unde să ştiu şi încă nu am de gând să aflu. răspunde Miss, încruntându-şi sprâncenele.

Ridicându-se rapid de pe jos, aceasta merge înspre Thai, strângând-o într-o îmbrăţişare sufocantă.

- A fost mama ta azi dimineaţă. subliniază Miss, nonşalant.

- Ştiu. M-a sunat ieri. Deabia aştept să văd cum arată acel băiat. zice Thai, visătoare.

- O faci din nou. răspunde Miss, dându-şi ochii peste cap.

- Ce? întreabă Thai, confuză.

- Visezi la un băiat şi totuşi ai iubit. afirmă Miss.

- Ce Alexander nu ştie, nu îl va deranja. punctează Thai, închizându-i gura prietenei ei.

Update: 24.01.2014 editata yuhuu :3

MissUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum