Era frustrată. Bulele de săpun se ridicau în aerul sufocant al băii. Stând cu picioarele deasupra capătului căzii, dădea din degetele mici, gândindu-se la cine ar putea fi acela. Până acum, nu avea nimic. Singurele persoane care îi ştiau numele adevărat erau părinţii.
Ar putea fi oricine. Pânăşi Kaiden! Dar nu. Kaiden nu i-a scris niciodată o scrisoare zicându-i pe nume. Toate începeau cu 'Dragă Is,'. Prima dată era confuză. Nu ştia de la ce vine. Dar în următoarea lui scrisoare explică cum şi-a permis să scurteze şi mai tare porecla Miss.
Trezită la realitate, o bătaie în usă o făcu să tresară.
- Miss? Errm, Thai a zis, citez, să-ţi mişti partea ascunsăîn pantaloni la masă. se aude vocea suavă a lui Tristan.
Cufundându-se mai tare în clăbuci, chicoteşte la modul subtil a lui Thai de a anunţa că masa e gata.
- Spune-i că vin imediat. răspunde aceasta.
Acum, dacă se gândeşte mai bine, Tristan e bun şi el. De obicei, cele două ar fi urlat una la alta, un etaj despărțindu-le. Acum că e el aici, poate să-şi păstreze vocea intactă.
Ieşind din apă aceasta se înfăşoarăîn câteva prosoape şi păşeşte pe uşa băii, aerul rece din cameră făcându-i aproape instant piele de găină.
Pe masa din abanos zace un plic cafeniu, sigilat, având acelaşi miros ca de fiecare dată.Vorbeşti de lup şi lupul la uşă. Gândeşte ea, pufnind.
Apropiindu-se cu grijă, deschide scrisoarea numai ca să fie întâmpinată de alt scris. Nu de acel scris îngrijit, ordonat și înclinat spre dreapta. Ci de unul murdar, neglijent, scris în grabă.
Dragă Is,
Sper că îmi vei ierta scrisul horid de această dată. Ştiu că apreciezi când scriu frumos şi toate cele, dar acum mă grăbesc.
Vroiam doar să subliniez cât de angelic arătai azi. Cu o faîă atât de inocentă. Nu fi mirată, cred că te aşteptai şi tu săîţi ştiu fiecare mişcare.
Ah, încă un aspect. Ai mare grijă la Tristan. Am încercat toată viaţa ta săţin bărbaţii şi băieţii departe de tine, dar se pare că soarta are alte planuri, nu? Sunt dezamăgit totuşi căţi-ai irosit sucul de portocale pe un tricou. Săîţi trimit nota de la curăţătorie?
Evelynn, nu te speria. Acela, nu eram eu. Seamăn cu el, totuşi. Ar trebui să ne întâlnim într-o zi, nu? Aşa poate apuci săţipi la mine pentru fiecare scrisoare pe care nu ai înţeles-o, pentru fiecare an în care tu sufereai iar eu nu puteam interveni; eram obligat să te privesc inconştient cum le luai pe toate pentru mama ta inclusiv, doar ca să fi răsplătită cu cancerul acesteia. Nu, nu era corect.
Dar, atât pentru acum. În urmăroarea scrisoare îţi voi spune când şi unde ne vom întâlni.
Cu dragoste, al tău protector, Kaiden.
Nu înţelegea nimic. Îi ştia toată viaţa. Fusese acolo tot timpul, dar nu făcuse nimic.
Aceasta mototoli scrisoarea şi o aruncăîn cosul din fier. Luând un chibrit, îl aprinde, îl aruncăînăuntru şi priveşte cum foaia cafenie piere, mistuită de flăcări.
Fumul ajunse în tavan, determinând alarmele săînceapă să scoată un ţiuit enervant şi să pornească stropitoarele făcănd-o pe Miss săîşi acopere urechile cu ambele mâini şi să cadăîn genunchi.
Nimeni nu venea. Nimanui nu-i păsa cu adevărat. Ştia asta. Ştia că nu poate avea încredere în nimeni. Toţi preferau lumea fără ea dar aceasta făcea în aşa fel încât să-i sfideze pe toţi, rămânând unde era. În stadiul de vie şi sănătoasă. Şi totuşi, întrebările rămân aceleaşi. Aceleaşi 'Ce le-am făcut să merit asta?' şi 'De ce?'. Pe faţa ei curgeau deja necontrolat lacrimi, durere citindu-se în ochii ei.
Speriată de moarte, sare la o distanţă destul de mare, atunci când o mână se strecoarăîn jurul trupului ei, ţinând-o mai aproape.
Având în vedere că uşa nu se deschisese, putea fi oricine. Dar îi era prea frică să se uite. Acesta începu săîi şoptească suav, liniştitor, cuvinte încurajatoare, calmând-o într-un final pe roşcată, plânsetul ei devenind curând doar nişte mici sughiţuri.
Mâna se îndepărtă la fel de rapid cum apăruse, iar pe când Miss vroi să vadă cui îi păsa, camera ei era din nou goalăşi udă, cu geamurile larg deschise, parcă acum terminându-se o răscoală.
Update: 24.01.2014 editat

CITEȘTI
Miss
Novela JuvenilŢine minte cum în clasele primare, gimnaziale, la liceu, iar acum la facultate, profesorii o aveau şi o au trecută în catalog ca "Miss". Colegii o ştiu ca Miss. Toată lumea o ştie ca Miss. Nimeni nu merită să îi ştie numele, iar după ea, după ce va...