Miss

"Small Bump"

Strângea prin cameră, mintea fiindu-i la respectivul salvator? Nu. Nu a salvat-o de la nimic. Ar zice calmator, dar din păcate, lumea nu a putut să inventeze şi acest cuvânt. Leneşii! gândeşte ea, dezaprobând rasa umană.

Camera, acum în proces de uscare, arăta deplorabil. Patul satinat scotea sunete ciudate de fiecare dată când era atins iar podeaua se umflase de mult. Doar biroul lăcuit şi dulapul intimidant mai erau întregi.

Mergând spre uşă, mai aruncă o privire peste dezastrul creat. Nu a fost cu intenţie. Nu; vroia doar să scape de gunoi. Arzându-l. Oare Thai ce va zice?

Iar atunci, mintea ei sclipi. Unde Dumnezeu era Thai?!

Deschide uşa masivăîn grabă, fugind pe scări şi ajungând în holul rece. O ia la dreapta astfel încât ajunge în bucătărie. Începe săîntrebe dacă e cineva acasă, dar nici ea, nici Moiselle şi nici Tristan nu răspund.

Apropiindu-se de frigider, observă o foaie galbenă; un post-it lipit de uşă.

Heii, văd că în sfârşit ai hotărât să te arăţi. Am plecat la plimbare cu Moiselle iar Tristan susţine că are ceva de făcut. Mâncarea ţi-e în microunde, poftă bună, ne vedem in jumătate de oră.

Kisses, Thai.

 

Fata asta; gândi Miss, dând din cap. Profitând de momemtul de singurătate, se grăbeşte catre stereo şi porneşte muzica, lăsând vocea angelică a lui Ed Sheeran să o înconjoare. Începu să danseze, purtată de fiecare notăînaltă, beat sau bass drop.

You're just a small bump unborn

In four months you're brought to life...

Adora melodia aceasta şi tot ce ţine de ea. Fiecare cuvânt rostit cu atâta dragoste...

De multe ori se întreba cum ar fi fost să fie mamă. Să aibăşi ea acel "small bump".

Vede tot timpul pe stradă femei însărcinate împreună cu iubitul sau cu soţul, plimbându-se, ţinânu-se de mână, uitându-se unul la altul, zâmbindu-şi. Dar e o ironie căştie că ea nu va fi niciodată aşa?

E o ironie că visează la un copil când ea e încă virgină? Poate că e.

Unii ar zice ca e frumos să fii încă virgin; că ai aşteptat momenul potrivit; dar la 21 de ani? E deja prea mult.

Ăsta e unul dintre motivele pe care şi le enumeră atunci când se întreabă dacă băieţii o plac sau nu.

Sună patetic, nu? E de-a dreptul penibil că are astfel de discuţii cu ea însăşi, nu? Se simte ca o jalnică fată de clasa a noua care îşi plânge în faţa grupului ei de prietene problemele existenţiale (sau nu).

Nici nu a observat că se oprise. Mai mult, că era întinsă pe jos, cu faţa privind tavanul. Acum dacă se uita mai bine, tavanul era ud. Deci apa trecuse prin podeaua camerei ei. Inspirând adânc, îşi închide ochii şi începe să calculeze de câţi bani va avea nevoie când va merge la cumpărat de mobilă. Plus că va trebui să cheme şi un muncitor săînlocuiască tavanul. Săracul Kaiden. Ce pacoste are pe cap. gandeşte aceasta, la colţul ochilor formându-i-se deja lacrimi. Ea crede că e o pacoste pentru toţi în ciuda faptului că arată exact opusul. Se comportă ca şi cum nu i-ar păsa, dar ea ştie că fiecare cuvânt pe care îl spun oamenii din jurul ei o loveşte tare, distrugându-i încă puţin scutul anti-breakdown.

Ridicându-se, se întoarce în bucătărie pentru a-şi termina masa.

Împingea în faţăşi în spate conopida, pofta de mâncare pierindu-i de mult. După nici cinci minute, uşa din faţă se deschide, arătându-l pe Tristan, într-un costum negru, elegant. Cravata nu îi era legată, nasturii de la cămaşă erau desfăcuţi iar parul îi era ciufulit. Mai evident de atât nu putea fi?! gandeşte, Miss, frustrată.

- Du-te şi spală-te pe faţă. Ai ruj peste tot. Şi bagă-ti hainele la spălat, miroşi a parfum ieftin. zice acesta, uitându-se cu dezgust la noul ei co-locatar.

Tristan privi în jos ruşinat şi se întoarse pe călcâie, începând să fugă pe scări în sus către camera lui. Miss începu să dea dezamăgită din cap, punând vasele în chiuvetă.

Păşind spre living, se trânti pe canapeaua albă, şi porni televizorul schimbând nonșalant canalele.

Politică, politică, telenovele, film tâmpit, desene...enumeră ea în timp ce se uita la ecranul mare, ataşat de perete. Dându-se bătută, îl închide, vrând să doarmă puţin, dar Tristan avea alte planuri.

- Dumnezeule, ce s-a întâmplat aici?! începe el să urle. Exasperată la maxim de întrarea neinvitată a lui Tristan la ea în cameră, Miss începe să fugă până sus, hotărâtă să strige la el.

Spre uimirea ei, Tristan nu se afla pe teritoriul interzis ci în camera lui, care era de un dezastru de proporţii catastrofale. Hainele erau aruncate şi răscolite peste tot, pereţii erau desenaţi şi scrişi cu grafitti roşu iar frumoasa ei mobilă era toată zgâriată, cu lacul dat jos de pe ea.

Miss îşi duse mâna la gură, respiratul părându-i-se acum cel mai complicat lucru din lume. Ochii îi jucau de pe un perete pe altul până la un anume scris şi o semnătură care o şocă pe aceasta şi mai mult.

Cum îşi permise?!

_______

Update: 24.01.2014 editat

Și mie îmi e rușine de capitolul ăsta așa că vă rog să mă scuzați. 

Asta ca asta da am pus și gândurile mele pe acolo deci scuze. 

Comment, fan, vote! xD