True love

Cap.1 Plecarea

Cred ca ar trebui sa incep prin a ma descrie: ma numesc Bry am 19 ani si sunt o fata plina de viata si cu visuri mari. In primul rand ador k-pop-ul si as vrea din toata inima sa ajung in Seul. Trupa mea preferata este BTS. Probabil nu ma pot numi o ARMY dar stiu sigur ca îi ador pe baietii astia. Habar nu aveam de toti idoli,nici macar nu stiam de Seul, însa acum as vrea sa ajung acolo si sa devin o actrita sau un model. Ăsta este visul meu dar dupa mine e cam greu de realizat.
Tocmai am terminat clasa a 12-a si nu stiu daca in tara voi putea sa ma angajes unde vreau eu, deci deocamdata stau si visez.

Ale este cea mai buna prietena a mea. Ea are 18 ani si îmi este ca o sora.

Ale:Bry trezireeea... Hai ca e tarziu!!!
Eu:Ce ai măi...e debea 7 si tu vrei sa ma trezesc!!*punandu-mi plapuma pe cap*
Ale:Am o surpriza pentru tine!!
Eu:Si nu poate sa astepte pana mai tarziu...*smiorcaindu-ma*
Ale:Pai daca vrei sa pierzi avionul catre Seul care este peste 3 ore si sa pierzi si șansa de a deveni model atunci mai poate astepta...*plecand din camera*

Dupa ce am realizat ce tocmai a spus am inceput sa fug dupa ea.
Eu Staiiii....ce tocmai mi-ai spus????
Ale:Ce ai auzit. Asta daca ai fost treaza!
Eu:Cum ai reusit?? Ciupeste-ma ca nu cred..Aauuuu ..ce te-a apucat??
Ale:Pai ai spus sa te ciupesc. Si stii ca eu am o matusa în Seul si este sotia unui director de la Big Hit care colaboreaza cu un model si mi-a spus ca te poate ajuta sa-ti indeplinesti visul.
Nici nu stiam ce sa mai zic.

Ale:A da ..si le-am trimis niste poze cu tine si au spus ca o sa vrea sa te vada cat mai curand:))
Asa ca hai du-te si fa-ti bagajele.

Am plecat fugind pe scari cu Ale dupa mine îmbratisand-o si multumindu-i din toata inima.

Bagajul a fost facut repede urmand sa fac un dus si sa ma îmbrac. Dupa ce m-am imbracat intr-o rochita crem cu bulinute roz mi-am amintit ca trebuie sa-i sun pe ai mei pentru a le spune ca voi pleca.
Am uitat sa va spun ca parinti mei sunt cam tot timpul plecati. Tata pleaca in delegatii ,iar mama este designer. Ce pot sa spun m-au lasat singura cu Ale si parintii ei dar mie mi-a convenit.

Dupa ce i-am dat vestea mamei ,aceasta a foat foarte incantata si a spus ca o sa-l anunte si pe tata,si ca e mandra de mine.

Ale:Hai esti gata??? O sa pierzi avionul!!
Eu:Cum adica o sa-l pierd..
Tu nu vi??
Ale:Nu vin acum ca mai am ceva de rezolvat,dar nu te teme ca nu o sa scapi de mine mai ales ca o sa dai de cate un idol in fiecare zi pe strada...*sarind in sus ca un iepuras care primeste morcovi*

Am ajuns la aeroport unde se anunta plecarea avionului cu destinatia spre Seul. Am inceput sa alergam pana la poarta unde trebuia sa ma despart de Ale si am intrat in avion. Ma simteam putin ciudat singura,si nu stiam cum bunica mea o sa ma descurc in Seul daca eu o cunosc doar pe matusa lui Ale. Dar cred ca o sa ma obisnuiesc.
Mi-am pus castile in urechi si am dat play la melodia mea preferata The Weeknd-Real Life si am adormit. Cred ca am dormit tot drumul pentru ca atunci cand m-am trezit eram deja ajunsi.
M-am dat jos din avion si o cautam pe matusa prietenei mele dar nu o gaseam. Din neatentie am dat peste un baiat care s-a cam uitat urat la mine. De parca l-as fi omorat, dar ma rog. Intr-un final am gasit-o pe doamna HaNi.

HaNi:Ce ma bucur sa te vad Bry. Arati ca o papusa.
Eu:Multumesc...
HaNi:Hai sa mergem.
Am intrat intr-o masina destul de mare si am plecat.

HaNi:Stii nu ai cum sa stai cu noi pentru ca asa sunt regulile ,dar sa stii ca ti-am luat un apartament, deci ai unde sa stai.
Eu:Multumesc mult!

Peste o jumatate de ora am ajuns in fata unei cladiri enorme
,din punctul meu de vedere si foarte sofisticata. HaNi mi-a dat cheia si am urcat in "noua mea casa" ca sa-i zic asa. Inauntru era asa de frumos si de spatios ,de credeam la un moment dat ca o sa ma pierd prin casa. Ceea ce m-a uimit a fost balconul de unde se vedea totul. Era mirific.
Dupa ce m-am holbat de pe balcon am hotarat sa o sun pe Ale si sa-i spun ca am ajuns, apoi sa fac un dus si sa ma culc.

Sper ca nu v-am plictisit,dar asta e. Scuzati-mi greselile, cand scriu repede nu prea ma mai uit la greseli:)))
Am povestit cam mult dar na, de acum o sa vina partile mai interesante... Va pup