Edward's P.O.V.
Ce m-a apucat? De ce am sarutat-o ? Nu o stiu de nici macar o saptamana. Si de ce am invitat-o la ziua mea? Daca apare si James ala? In ce m-am bagat?
Acum nu mai pot sa dau inapoi. Am cerut-o si de la doamna Hall si daca pe ea si pe James nu ii stiu, pe femeia de 40 si ceva de ani, o cunosc de mic copil. Obisnuia sa vina la noi cu raposatul ei sot. Nu a venit niciodata cu Renee sau James.
Dar nu asta conteaza acum. Daca parintii mei erau la ea acasa, la masa mai bine spus, atunci poate afla oricand ce am facut. Dar...ce imi pasa mie? Poate sa afle. Nu sunt singurul om de pe pamant care a facut asta. Ce prost ! Vorbesc singur.
Ajung repede acasa, lunadu-o pe scurtatura pe care am evitat-o cand am venit cu Renee. Intru in bloc si bat la usa, iar o Jenny cu doua telefoane la urechi imi deschide.
-De bauturi se va ocupa el. Da, te va suna maine dimineata. Mersi mult. Pa.- spune inchizand un telefon. M-am descaltat si m-am trantit pe canapea, dand drumul la TV.-
-Tampitul naibii ! Cu asa ceva te ocupi tu?! Si inca mai indraznesti sa ii dai fetei numarul meu de telefon! De unde ai tu drogurile? Hai, zii! Nu ma lua pe mine cu ''iubito''! Daca te mai prind ca il indopi pe dobitocul de Ed cu ceva, ramai fara mostenitori, m-ai auzit ?! Am eu grija de tine maine, stai linistit! Acum sa il sfintesc pe asta care sta ca o lacusta...Dimineata la 7:30 esti in fata blocului, ca de nu fac din tine mamaliga! Pa!- o aud cum se tipa, cel mai probabil la Derek. Saracul, cred ca nebuna i-a spart timpanele. Mai bine ma duc la baie si ma incui pana adoarme, pentru ca deja o vad cum arunca cu ceva in mine si ma injura.-
Ma ridic de pe canapea si cand sa ies din sufragerie, zapacita imi blocheaza calea.
-Te asezi pe canapea si imi zici ce dra*u a fost in capul tau azi. Acum! - incepe calma, apoi tipa si eu ma indrept ca impuscat spre canapea.-
Ma asez si cand ajunge ea ajunge in fata mea, incruciseaza mainile si bate din piciorul stang. Poate daca ma prefac ca imi e rau, ma lasa in pace...pentru moment.
Imi duc mana la gura ca si cum as vomita si ma ridic repede in picioare.
-Nu-ti merge cu mine ! Stai locului ca de nu, adios petrecere!-o injur in gand si ii arat limba, apoi ma asez asteptand sa isi tina discursul.-
-De ce te-ai intors iar la droguri? - vocea ei blanda ma mira. Ma uit la chipul ei si tot ce vad e dezamagire si mila.-
-Nu m-am intors...pentru ca niciodata nu le-am lasat. Nu imi ascult nici parintii, ce naiba, vrei sa ma tem de tine? Am luat pentru ca imi era pofta si gata.Vezi-ti de viata ta si de Derek ! Nu imi controlezi viata si nici eu pe a ta. Cine te crezi? - ii zic, rastindu-ma la ea. Ma ridic in picioare si ma indrept spre dormitor. Vocea ei ma opreste fix cand voiam sa deschid usa camerei.-
-Prietena care tine la tine. Aia ma cred. Nu vreau sa iti controlez viata, dar stii si tu ca e gresit ce ai facut. Eu...Voi pleca maine seara. Am stat destul aici. E trecut de miezul noptii. La multi ani! -zice cu o tristete in glas. Imi pune o mana pe umar, eu inca stand nemiscat, cu spatele. Imi intinde in fata o cutie mica si neagra cu o panglica albastra, indamnandu-ma sa o iau.-
Intra in domitor, lasandu-ma cu micuta cutie in mana. Intru in dormitor si o pun pe noptiera.
Am mai zis ca sunt prost? Nu o pot lasa sa plece. A fost langa mine tot timpul. M-a sustinut chiar si cand aveam sa dau foc la casa in timp ce sora mea dormea. A tinut piept parintilor mei cand aveau sa ma dea pe mana politiei din cauza ca am luat droguri. Atunci a fost prima data. Tot ea i-a convins sa ma ierte si sa ma lase sa o vad pe Elly. I-am promis lui Jenny ca nu ma mai ating de alcool sau droguri, dar nu m-am tinut de promisiune nici macar o saptamana. Acum avea sa plece si mă simt ca un caine.
Nu o pot lasa sa scape de un nebun ca mine! Oricat as fi de prost, stiu ca tine la mine ca la fratele ei.
Du-te si cere-ti scuze, cap de varza! Se pare ca pana si constiinta mea crede ca nu sunt intreg mintal.
* Dupa 30 de minute*
E aproape 2 dimineata, iar eu abia am venit de la un non-stop. Am sa ii iau nebunei niste inghetata de cirese. Mereu o impac cu asta. Asez intr-o cupa inghetata si pun si un stegulet alb micut in varf, in semn de ''ma predau."
Bat la ușă și după ce zice "intră" apăs clanța. Avea un bagaj pe pat și multe haine. Chiar pleacă? Nu! Nu o pot lăsa!
-Știi chestia aia nu e mașina de spălat...Uite! Preferata ta. Scuze ca am țipat la tine. Nu trebuia să fac asta. Tu ai fost lângă mine mereu și eu ar trebui sa îți mulțumesc, nu sa te fac sa pleci. - zic, ea neschitand niciun gest.-
-Promite-mi ca nu mai iei droguri și nu plec. -îmi spune scurt și la obiect.-
-Bine.-spun ferm.-
-Bine...ce? -întreabă încrucișand mâinile la piept.-
-Promit. Acum mănâncă înghețata ca se topește. Aaa, da. Mulțumesc pe cadou. Noapte bună. - spun ieșind bucuros ca Jenny rămâne. -*Ziua următoare*
Toți băieții vin după fete cu mașina lor sau motorul , numa' eu am venit cu taxiul. Trebuie sa îmi iau o mașină cat mai repede.
Stau în fata blocului, așteptând ca Renee sa vină. Ma uit la ceas și vad ca a întârziat 3 minute. Oare s-a răzgândit și nu mai vine?
Ba vine. Uite-o! Dumnezeule! E îmbrăcată într-o rochie neagra, scurta, prea scurta. Oare dacă ii zic sa își ia o pereche de blugi se supără?
-Bună! Scuze de întârziere. Ce faci?-ma întreabă zâmbind.-
-Nu e prea scurtă? - ma trezesc spunând și Renee face ochii cat cepele.-
-Pardon?!
- V...vorbeam cu șoferul. Da. Cu șoferul. -zic agitat; sper sa nu se răzgândească și sa nu mai vina cu mine.-
-Ba nu vorbeați cu mine , domnule! -spune șoferul și mie îmi vine sa îl strâng de gat.-
-Ce e scurtă, Edward? Rochia? -întreabă Renee ; privindu-mă într-un anume fel...ciudat.-
-Nu e nimic scurt aici. Nimic. Mergem? -zic și ii deschid portiera.-
-Mergem. Doar ca am uitat ceva sus. Vin în 5 minute, ok?-spune,iar după ce aprob din cap , se întoarce spre bloc și pleacă.-
-Te-am întrebat ceva? "Ba nu vorbeați cu mine, domnule!" ....Dacă nu se întoarce îți sparg cauciucurile!-ii spun șoferului, care era puțin cam prostuț.-O văd pe Renee ieșind iar din bloc , de data asta îmbrăcată într-o bluza alba și o pereche de blugi rupți, tot albi. Tocurile au dispărut, iar o niște balerini albi cu auriu le-au luat locul.
-Te-ai transformat într-un înger...-iar ma trezesc vorbind doar prostii.Intr-o zi am sa îmi cos gura.-
Zâmbește și își da parul după urechi. O văd cum se apropie și ma îmbrățișează ușor. Scurta atingere a mâinii ei cu bratul meu,mi-a dat fiori.
-La mulți ani! -spune și îmi înmânează o cutiuță albastra închisă cu un lacăt micuț.-
-Mulțumesc.-spun și ii zâmbesc.-
-Desfă și vezi! -ma îndeamnă, parca fiind entuziasmata sa îmi vadă reacția.-
-OK. Dar cum? Nu am nicio cheie.-zic și ea îmi arata încheietura ei.Purta o brățară cu o cheie mica.-Nu își da brățară jos, iar eu încerc să deschid cutia fără să o rănesc pe Renee. Înăuntru era o brățară din piele neagra cu un un model în forma de lacăt. Iar lacăt?
-Mai ai vreo cheie ? - o întreb râzând.-
-Tot asta. E aceeași cheie. -îmi răspunde zâmbind. -Deschid usor și vad scris o dată : 15/06/2015. Ce înseamnă asta?
-Nu îți zic. Trebuie sa îți dai seama singur. Acum mergem? -spune îngerul din fata mea.-
-Sigur.Deschid portiera și când se apleacă, aproape da cu capul de "tavanul " mașinii. Pun repede mana și se "lovește "de ea.
-Ești bine? -întreb, în timp ce ea se așează. -
-Da,domnule. Doar ca așteptam de mult și. ...-incepe sa zică șoferul dar îl opresc.-
-Vorbeam cu domnișoara! -tip la el , iar Renee isi așează mana pe umărul meu,imediat după ce m-am urcat în taxi lângă ea.-
-Nu fii rău. A fost doar o neînțelegere.-Cuvintele ei calme îmi topeau ceva acolo în cutia toracică.-Oare .... Chiar m-am îndrăgostit de ea?
CITEȘTI
The photo that changed everything
Roman pour AdolescentsRenee, o fata care se apropie de varsta majoratrului, îl întâlnește pe Edward. Iubirea lor adolescentină le va pătrunde în suflet, iar inima va uita de necazuri și amintiri neplăcute. Dar până când ? Până când va ține această iubire? Cât ține iub...