I'm more bad than you. [Sasusaku]

Intre viata si moarte

Deidara pov.

Eram in camera de spital unde Sakura isi odihnea trupul firav. Nu stiu cum acel Uchiha a putut sa ii faca asta. Stie totul despre ea si totusi o distruge din ce in ce mai mult. Nu stiu cum a rezistat atat. Alta fata era moarta de mult timp, se sinucidea dinn cauza palmelor primide din partea vietii. Ma intreb oare ce i-a facut ingerasul asta acelui Uchiha. O sa ii rup capu cand o sa il prind pe jegosul ala.

Ma uit la chipul ei palid, parca ar fii de portelan. Si ma intreb oare ce viseaza acum ca este in coma. Oare poate sa isi aminteasca sau sa vada ceva? Nu mai rezist si ma duc pe hol unde vad toata gasca asteptand. Ei se uita la mine si pe urma fetele incep sa planga, Sai incerca sa o calmeze pe Hinata si Ino incurajandu-le si spunandu-le ca o sa se faca bine si ca Sakura era puternica, iar Sasori... Sasori se plimba de colo-colo pe coridor in fata fetelor ce state-au pe niste scaune albe ca de spital.

- Sasori, spun uitandu-ma la el, acesta oprindu-se din plimbat si uitandu-se la mine, ti-a adus ala ce ti-a cerut Sakura? il intreb cu ochii atinti-ti pe el fara pic de expresie.

- Da, sunt la tine in masina. De ce? ma intreaba aratand spre iesire.

- Atunci ce mai stati aici? Fetelor, aveti chef de putina distractie? spun dupa care ele se calmeaza si se uita confuze le mine,stiam ca baietii o sa fie de acord cu mine, dar de fete nu prea. Haideti sa ne razbunam pe acei Uchiha.

- In sfarsit gandesti si tu!! tipa Hinata sarind in picioare plina de viata.

Insa celelalte fete nu spune-au nimic decat s-au ridicat de pe scaune si se indreptau spre iesire.Baieti le urmau iar eu eram in spatele tuturor gandindu-ma la o strategie si pe urma mi-am dat seama de ceva. Ies din spital hotarat si ma urc in masina pornind-o, ducandu-ma la liceu. Stiu ciudat, dar stiu sigur ca aici o sa il gasesc pe Uchiha. Pornesc in tromba spre liceu si dus am fost.

Sakura pov.

Deschid ochi incet si vad o lumina orbitoare. Strang din ochii odata si pe urma ii deschid vazand numai alb in jurul meu. M-am ridicat in sezut si am vazut ca nu exista pic de mobila in camera asta sau macar o usa sau un geam ceva. Nimic. Era doar o camera goala, pustie si de un alb mult prea puternic pentru ochii mei.

- Sakura... sopteste o voce.

Ma intorc speriata spre glasul cristalin ce venea din spatele meu. Am urmat sunetul dulce al vocii ce imi striga incontinu numele. Merg parca hipnotizata de acel glas. Incepea sa se auda din ce in ce mai tare. "Sakura... Sakura... Sakura..." incep sa alerg ca nebuna nu stiu unde din cauza culorii prea puternice, ce imi injectau, parca ochii cu miliarde de ace. Alerg mai repede si mai departe deparca as alerga in cerc. Alerg si iar alerg dupa voce si la un moment dat o aud cum glasul cristalin se transforma intr-o voce groaznica ce imi dadea fiori pe sira spinari. Vad cum albul imaculat se transforma intr-o imagine ce mie imi dadea fiori. Mama.... am vazut moartea mamei.

L-am vazut pe tata cum o tine pe mama de gat, am vazut cum o batea si cum ea cersea dupa aer si o vad cum tusea si cum ii curgea siroaie de sange din gura ei fragila. Tata o strangea din ce in ce mai tare si vad un copil mic intr-un colt intunecat ce plangea. Ceva in adancul meu imi spunea ca eu sunt. Asa a fost. Eram eu. O vad pe mama care mai avea putin si moare si incerc sa il opresc pe tata. Intind mana si alerg spre scena ce era in fata mea dar vad cum mana mea trece prin mana tatei la contactul cu aceasta. Ce se intampla? Asta este o... amintire? Deodata din stransoarea tatei, o vad pe mama cum se desprinde trecand prin el si ajungand in fata mea. Era nervoasa.

- De ce, Sakura? De ce l-ai lasat sa ma omoare? De ce nu l-ai oprit? ma intreaba cu o voce speriata si ragusita.

- Ce voiai mama sa fac? Eram un copil de 8-9 ani... ce ii puteam face? o intreb uitandu-ma la ea cu o privire dragastoasa.

Se uita la mine cu o privire plina de iubire si tristete. Am simtit cum ochii ma inteapa si cum siroaie de lacrimi imi apar pe obraji. Mama  vazandu-ma asa incepe si ea sa planga si sa ma imbratiseze zicandu-mi ca i-a fost dor de mine. Imi era asa dor de ea. Pe pamant totul este asa greu.

- Mami, spune-mi, am murit? o intreb.

- Nu scumpo, te lupti acum, mintea si corpul tau vor sa mai traiasca, plamani tai vor sa mai inspire aerul pamantesc, ochii tai vor sa mai vada razele soarelui iar pielea ta vor sa mai simta caldura acestuia, insa ranile provocate de acei Uchiha nu vor sa te lase sa simti si sa faci asta. Esti puternica, scumpa mea, voiam sa te simt in bratele mele inca o data, imi era dor sa ma vezi. spune cu lacrimi in ochii, ba luandu-ma in brate, ba stand in fata mea.

- Mama, de ce m-ai pus sa vad moartea ta inca o data? spun cu un ton furios.

- Eram curioasa sa vad daca te bagai pentru mine sau nu. Dar am vazut. Oricum vreau sa iti arat ce nu trebuie sa faci si ce o sa se intample. spune intorcandu-mi spatele si indreptandu-si bratele ca intr-o imbratisare.

Dupa vad cum imaginea ce ramasese nemiscata inca decand mama statea in fata mea, se schimba intr-una ciudata. Eram intr-o camera ce presupun ca era un birou, era totul ravasit si eu state-am in picioare uitandu-ma in jos la trupul fara vlaga al lui Sasuke. State-am cu lacrimi in ochii si ma uitam in gol la trupul brunetului pe care il urasc si care ma uraste. Aveam lacrimi in ochii, am ingenucheat langa trupul lui, mi-am dus palmele la fata si am inceput sa plang tare pentru brunet. Ma uitam la scena si nu stiam de ce.

- Deoarece tu o sa te indragostesti de el. imi spune mama uitandu-se la scena.

Parca mi-ar fi citit gandurile. Si cum, eu sa ma indragostesc de el? El este dusmanul, el trebuie eliminat inainte de a ma elimina el pe mine. Ma uit surprinsa la mama , dar nu prea am ce face. Ma doare tot corpul si nu m-am mai putut tine pe picioare, am cazut si mama nu schita nimic.

- Este timpul sa pleci. imi spune pe un ton trist. Sakura ai grija de toti si de tine, lupta pentru viata ta, mie mi-a fost frica si uite cum am ajuns. Te iubesc, tine minte asta.

Lacrimi imi curg pe obraji si imi intorc privirea spre imaginea viitorului. Vad cum usa se deschide si pe ea isi face aparitia...