Vis...sau realitate

Partea 9 - Adevarul crud.....

  Heyy! Ce mai faceti? Bine? Rau? Fabulos, asa ca mine? Oricum nu tin decat sa va anunt ca am schimbat infatisearea lui Logan... Acum este saten cu ochii verzi. Poza cu el la media. Yeyy! Pentru toti aceia care il preferau cum era inainte , putem discuta depre asta. Cam atat de la mine... Lectura placuta :)

   Intru in casa si observ ca e liniste....
- Alex! Am ajuns acasa! Alex?!?
  Ma duc in sufragerie, in camera lui si in bucatarie unde gasesc, in final, pe frigider un biletel:
" Elli, o sa fiu plecat pentru 2-3 zile. Am niste treburi urgente de rezolvat.  Ai grija ce faci ! Te pup! "

  Deci ....nu o sa mai apuc sa il vad. As putea sa il sun, dar poate il deranejez.....
- Ahhh! O sa mor.....asta o sa intample.... tip exasperata si ma duc in camera la mine.
Il sun pe Max:
- Maxiiiii!
- Da. Ce s-a intamplat?
- Vino la mine! Vezi ca stai si peste noapte.
- Bine...ajung in 10...

  In fix 15 minute a ajuns si el.
- Maxii....imi urasc viata. Il imbratisez strans de parca nu l-am mai vazut de mult.
- Hey! Elli, ce ai patit?
- Intai de toate ai intarziat , ii spun zambind, si sunt logodita !
Se uita la mine blocat si avea o fata greu de deslusit. Si-a deschis gura sa spuna ceva de mai multe ori, dar de fiecare data nu a scos niciun cuvant. Era socat si nu stia ce sa zica, stiam asta si totusi mi-as fi dorit sa imi zica ceva, sa ma consoleze...orice...numai sa ma sprijine cumva. Ne-am dus la mine in camera si i-am oferit un pahar cu apa. L-am mai vazut de multe ori socat, dar niciodata nu a fost o tacere atat de ciudata si sinistra intre noi.
- Max, zi ceva , te rog! Zi orice, numai... Ma trage de mana si ma imbratiseaza lung, in timp ce eu ma bucuram de caldura imbratisarii el ma saruta ocazional pe crestetul capului . Cand am rupt imbratisearea el s-a uitat la mine bland .
- Bine, spune-mi ce si cum s-a intamplat si cine e tipul...
- Il stii pe Logan? Tipul e nou la noi la scoala si l-am intalnit azi pentru prima oara..,
- Bine si?
- Pai...el face parte dintr-o familie regala si cumva eu am fost aleasa sa devin logodnica lui. Siiiiiii in 2 zile tebuie sa imi strang bagajul si sa plec .
- Dar....asta e nebunie curata. Ai doar 16 ani.
- Stiu...ii raspund nefericita.
- Parintii tai ce zic de asta?
- Eu stiau si nu mi-au spus nimic pana acum.
- Ooof ! Elli...imi pare rau....

A doua zi cand am mers la scoala prima persoana pe care am zarit-o a fost Logan. Avea un zambet mare pe fata , la fel ca si mine. Indiferent de ce se intampla in afara scolii, noi trebuie sa ne pastram aparenta, mai ales eu, in mare pentru ca ceilalti ar veni la mine si m-ar asalta cu intrebari.
- Logan, buna dimineata!
- Buna dimineata, Elizabet ! Imi ia mana si o saruta in timp ce vreo 30 de elevi se uitau la noi , savurand momentul.
- Amm...ce ar fi daca ai veni in cladirea consiliului pentru a discuta?
- Suna incantator!
- Max! Ma apropi de el indeajuns de mult incat sa nu ne auda nimeni. In 15 minute vei veni si tu impreuna cu Claudiu, dar incerca sa para neintentionat. Ma departez si ii zambesc. Bine atunci , sa ai o zi buna!
- De asemenea , Elli! Face o plecaciune sarcastica si pleaca.

Ajunsa cu Logan acolo el pare stanjenit , iar eu...ei bine eu am nevoie de raspunsuri.
- Ok....ce e cu toata chestia asta? De ce eu? Si oricum ai lua-o noi suntem un fel de veri deci ... Si inca ceva, al carei tari esti tu print?
- Bine! Presupun ca va trebui sa incep o poveste lunga asa ca te poti aseza.
- Ok! Dar stau deja jos. Ma ignora si incepe...
- Acum muuuuuult timp...
Se aude o bubuitura puternica ,ne intoarcem amandoi si ii vedem pe Claudiu si Max cazuti pe podea unul peste altul ca niste clatite. Ma uit la ei mustrator apoi la ceasul de la mana, au trecut doar 7 minute. O sa ii omor, dar nu acum... acum trebuie sa aflu cum e cu toata chestia asta. Baietii se ridica si se curata de praf. Murmura amandoi un scuze, iar Claudiu se uita la mine intrebandu-ma daca totul e ok, dau aprobator din cap si ii mimez un "pleaca" subtil. Imediat ce baietii au parasit incaperea m-am intors la Logan , i-am zambit incurajator si a continuat.
- Cum ziceam , acum mult timp cineva din familia mea s-a indragostit de cineva din familia ta , dar ceva s-a intamplat si acel cineva din familia ta a disparut, iar familia mea a trebuit sa discute cu familia ta si au ajuns la o intelegere ca familia ta sa gaseasc cu cine sa se casatoreasca barbatii din familia mea , iar a ta avea sa ramana bogata.
Ma uit la el cu o fata neutra si nu stiu daca sa il iau la bataie sau sa rad, nestiind ce sa aleg raman nemiscata.
- Ce? Intreaba de parca ce a zis chiar are si sens. Imi vine sa ma dau cu capul de masa pentru ca un simplu facepalm ar fi prea putin.
- Tu esti print , da?
- Duh! Imi raspunde sec si cu un zambet copilaresc pe fata.
- Si asta inseamna ca ai invatat de la cei mai buni profesori si ca poti sa vorbesti in public... spun calma ,momentan.
- Da, dar nu inteleg ce legatura are asta cu--
- Deci ai vorbit si in fata a mii de oameni , continui intrerupandu-l.
Da din cap aprobator.
- Si atunci cum naiba vii la mine si incerci sa imi explici repetandu-te de 200 de ori , cu un limbaj de gradinita si te astepti sa te si iau in serios? Spun ridicand tonul, iar el se uita la mine, iar pentru o secunda zambeste la disperarea mea. Ascultati-ma baiatul asta o sa fie morte pentru mine!
- Esti ciudata! Spune avand un zambet tampit pe fata.
- Logan, ai prob--
Nu apuc sa termin pentru ca arunca cu un fursec la mine. Ma uit la el cu ochii mari si apuc un pumn de bomboane si le arunc inspre el. Incep sa rad si acum el se uita la mine uimit. Ma ridic de pe canapea , dupa ce ma descalt de tocurile mele si incep sa fug de el care arunca niste  biscuiti in mine. Picioarele ma duc in bucatarie , unde sunt multe ingrediente de gatit care pot fi folosite...Buna treaba Elli!