Ingerul din umbra

Ceva dulce

Dupa aproape o saptamana, Sora a fost externata din spital. Pentru ranile suferite, se vindecase destul de repede. Poate aceasta vindecare a fost si datorita lui Leon care o vizitase in fiecare zi pe Sora, vorbind despre chestii marunte, despre tehnica lui in patinaj dupa ce Sora il intreba cum a inceput sa patineze, au vorbit si despre ei putin, Sora nespunandu-I lui Leon si despre partea in care si-au pierdut parintii. Leon a marturisit la randul lui ca avea o sora, pe nume Sophia, insa care murise intr-un accident de masina chiar in drumul spre un mare campionat de patinaj. Desi acest lucru se intampla acum 3 ani, Leon inca I se parea ca si cum acest lucru s-ar fi intamplat chiar ieri. Chiar au stabilit ca poate dupa ce Sora va iesi din spital, el ii poate arata cateva figuri de patinaj pentru a o ajuta cu balansul si de a-I corecta felul de a patina, desi Leon fusese surprins inca de cand o vazuse prima data pe ea cand patinase, felul ei gratios de a aluneca pe gheata, ii spusese ca avea mult mai mult talent decat arata de fapt stilul ei.  

"Patineaza atat de liber, fara un anumit program in cap, incat as putea sta ore intregi sa descifrez urmatoarea miscare si tot nu as ghici. Are ce va special atunci cand patineaza si voi fi sigur ca voi afla." 

"Chiar daca asta inseamna ca te vei si indragosti de ea la un moment dat?" spuse o voce ce ii atrase putin atentia lui Leon de a se mai gandi la ea.  

"Poftim? Sa ma indragostesc de ea? Asta ar fi chiar ridicol" striga de aceasta data cu voce tare, neadresandu-se cuiva totusi.  

"A, da? Si atunci de ce te tot gandesti la cat de dulce, inocenta, si cat de atractiva este atunci cand patineaza? Cum ai putea sa iti explici faptul ca ai mers in fiecare zi sa o vizitezi? Si mai ales, tu ai fost cel care a invitat-o la o intalnire". continua cu indarjire, vocea interioara din capul lui. 

"Nu ma gandesc la ea in fiecare zi, si incercam doar sa fiu amabil. Cat despre Intalnire, nici macar nu este una de fapt. I-am propus doar daca vrea sa o ajut la tehnica si stil, nimic mai mult. Si in plus, de ce ar fi treaba ta? " se mustra singur cand realiza, in final, ca de fapt  vorbea cu sine insusi, uitandu-se in oglinda si incruntandu-se in acelasi timp. 

"Trebuie sa imi gasesc o ocupatie. Si repede" spuse exasperat Leon, luandu-si haina din cuier si iesind afara. 

In acelasi timp, Sora era cu May prin parc, pe o bancuta la umbra unui stejar ce imbatrinise mai tarziu, bucurandu-se de putinele momente In care soarele isi arata fata in timpul iernii. Cele doua se bucurau de linistea unei dupa-amiezi de sambata, privind prin jur la oamenii ce profitau , de asemenea, de zambetul unui soare printre nori. Copiii se jucau prin nisip, la leagane sau pe tobogan, in timp ce parintii sau bunicii ii priveau fericiti si savurand o cacao calda sau citind o carte buna. 

"Ce placut e afara, nu e asa May? o intreba Sora, in timp ce se uita tinta la soare si simtind pe pielea ei caldura placuta a soarelui. 

"Asa e, dar nu ma face sa ma simt totusi bine. Mi-ar fi placut sa fie altfel, sa fi fost si parintii nostri alaturi de noi." spuse May, intristand-se vizibil. 

La reactia lui May, tot ce putu Sora sa faca era doar sa o ia in brate si sa o consoleze. Desi nu ii spusese lui May, la fel se simtea si ea, insa alesese sa se poarte cat de normal putea. Din pacate, pe May o afectase foarte tare aceasta nenorocire, incat ii era si greu sa se abtina sa nu izbucneasca in plans. Dar promise ceva si avea sa se tina de cuvant.  

"Ce ai spune sa profitam de ziua asta si sa mergem sa mancam ceva bun. Ce ai spune de o prajitura delicioasa?" spuse Sora, incercand sa o faca sa mai uite putin si sa mai destinda. 

"Da suna bine, dar stii ce mi-ar placea mai mult?" 

"Ce anume? Spune-mi si voi incerca sa o indeplinesc." 

"As vrea sa faci reteta mamei de negrese cu topping de ciocolata alba. Asa as simti ca inca mai sunt cu noi si mancam si ceva delicios in acelasi timp." 

"Asta este o idee nemaipomenita, May. Sa stii ca nici eu nu m-as si putut gandi la ceva mai bun de atat. Ne trebuie doar ingrendientele asa ca hai sa pornim." Si cu asta, cele doua fete pornira spre magazin pentru a cumpara tot ce aveau nevoie pentru prajitura lor. 

"Vom avea nevoie de oua, lapte, cacao, ciocolata, rom, unt asa ca ne vom desparti ca sa salvam din timp. Eu voi lua laptele, cacaoa, ouale si tu restul de ingrendiente. Ok?" 

"Desigur surioara. Ne intalnim in 10 minute tot aici." 

Amandoua au plecat spre raioanele unde gaseasu ingrendientele, avand fiecare grija sa verifice pretul, data de valabilitate, daca erau proaspete sau nu. Chiar cand Sora facu dreapta la raionul de lactate pentru a procura ciocolata, se lovi de cineva, aproape scapand sticla de lapte si cutiuta de cacao. 

"Imi pare rau domnule!" dar cand se uita mai bine, vazu de fapt peste cine dadu, neputand a-I veni crede "Ce faci tu aici?" raspunse surprinsa Sora.