Break the rules

III

Viaţa la sectie e din ce in ce mai grea. Am avut două inspectii iar pe una era sa o cad datorita detectivului James. A ţipat la inspector deoarece acesta ii daduse câteva ordine. Sa mă ia naiba, tensiunea mea crescuse cu viteza luminii la gandul ca-mi pot pierde secţia. Norcul meu dar mai ales al detectivului James a fost ca, inspectorul a fost întelegător cand i-am explicat ca e un novice si, nu ne-a depunctat prea tare pentru insubordonare. Chiar si asa, am pedepsit-o. Am trimis-o pe Jenkins cu Lou, sa facă patrula de noapte. Eu scăpam de ea ziua iar ea, era torturata noaptea. E adevărat am mintit putin ca o sa o trimit acolo dar, scopul scuza mijloacele.
Jenkins Street e cosmarul oricarei femei. Plin de derbedei drogati care au atentat la frumusetea si posteriorul ei. Sunt sigur că s-a distrat. Cat despre Lou, este un politist mai bătrân decat Casa Albă care vorbeste atat de mult incat te înebuneste. Sunt nevoit să-i schimb partenerul lunar, să fac rotatii ca fiecare sa se poata relaxa departe de el. Acum, detectivul James e mult mai tăcută si precaută dar mă urăște mai mult ca niciodată. Am avut două săptămâni tare, amuzante.
Acum, eram in biroul meu, pregăteam infiltrarea la petrcerea lui Rodriguez cand, secretara imi aduce corespondenta. Printre multe chestii neimportante precum facturi sau invitati la diferite emisuni se afla un plic inscriptionat cu "URGENT. PE VIAŢĂ SI PE MOARTE". Am deschis plicul relaxat, crezând ca este o altă glumă a derbedeilor de pe Jenkis. Am rămas mască cand am vazut ca, sunt șantajat. Cineva chiar mă șantajeaza pe mine!

"Bună locotenente! Probabil crezi că sunt vreu dorgat de pe Jenkins care face glume. Nu sunt! Sunt cel mai mare coșmar al tău! Cum a fost cu Cindy? Nu prea ai fost satisfacut cand a plecat. Imi pare rau ca a trebuit sa ucid un copil pentru asta dar... scopul scuza mijloacele. Așa ai gândit tu nu? Cand ai trimis-o pe detectivul James in cușca leilor. Dar lasă asta. De ce te-ai apucat de băut după ce a plecat Cindy? Unde ti-a zburat gândul? La bucătica care face parte din echipa ta? Așa ceva nu se face. E frumoasa dar e periculoasa! Ai grija locotenente pana data viitoare. Nu se stie daca va fi un alt nefericit drgoat sau poate cineva mai important. ASTA E O DECLARATIE DE RĂZBOI LOCOTENENTE!"
-Jenifer!(imi strig furios secretara) Cine naiba a adus asta?
- A venit cu poșta domnule. Poate fi de la oricine.(imi spune speriata de tonul meu. Nu prea ţip la ea, in general e cel mai bun angajat al meu)
-Firar să fie!(am trântit eu nervos) Du scrisoarea la laborator, vreau sa aflu ce aprente sunt pe el!(tip punand-o intr-o punga pentru probe)
-Imediat domnule!(spune si se pregateste sa plece)
-Încă ceva, trimite-o pe detectivul James aici. Acum!
A plecat fără să mai zică ceva. Declaratie de război? Cum întrăzneste sa faca asta? O sa regrete ziua in care s-a nascut si o sa-l fac sa-si blesteme restul vietii. Nimeni nu-mi face asta mie si scapa nepedepsit.
-Daniel, cu ce plăcere mă onorezi cu prezenta?(mă intreaba ironic cand intra in biroul meu fara sa bată la ușă)
-Domnisoara James, nu-mi pune răbdarea la încercare! Nu mă face sa te trimit inapoi in L.A asa cum ai venit si cu un raport despre comportamentul tau!(mârâi eu nervos)
-Da,da, da. Stiu ai probleme cu furia. Te-ai gandit la un terapeut?(imi spune ea amuzată, moment in care răbdarea mea s-a dus naibii)
-Ajunge!(tip si vad oamenii de dincolo de geamul de sticla cum ma privesc înmărmuriti. Nu izbugnesc prea des dar cand o fac, e semn clar ca trebuie să mă ocoleasca) Esti aici de cateva zile, câteva nenorocite de zile in care ai intrecut orice limită! Ti-am explicat regulile si procedurile din sectia mea iar tu, mă nesocotesti cu indiferenta. Ai o oră să-ti strangi lucrurile si sa pleci din sectia mea. Daca Damian te vrea inapoi, bine. Altfel cariera ta s-a incheiat si nu-mi pasa fiica cui esti. Disciplina e ceva crucial in aceasta lume. La revedere domnsioara James.
-Dar, dar...(ma privea nedumerită. Incerca sa inteleaga daca glumesc sau nu. Ghinion. Nu glumesc)
-Niciun dar. Ti-am explicat regulile si ti-am tolerat destule abateri. Iti multumesc pentru ajutorul acordat dar colaborarea noastra se opreste aici. La revedere!(ii spun calm. Nu pot spune ca-mi doream sa plece. Ma obisnuiesm cu prezenta ei dar nu o pot lasa sa-mi ruineze cariera. Ma priveste pentru ultima data apoi iese)
Acum ca lucurile o sa revina la normal, inca am nevoie de un detectiv si repede. Eram iritat de privirile pe care mi le aruncau ceilalti din sectie asa ca am iesit personal sa o chem pe Jenifer.
-Mă bucur ca treaba in sectia asta merge strună, nu mai avem nicio problema. Chiar ma bucur ca aveti timp sa ascultati discutiile mele!(strig eu ironic. Toti isi intorc capul inapoi la treburile lor. Ipocritii! Vor sa vada scandal, nu le pasa cum ma simt eu!)
-Jenifer, fa-mi legatura cu Ros de la resurse umane. Acum!(ii spun si ma intorc in birou. Telefonul suna la cateva minute dupa ce m-am asezat)
-Daniel!(imi raspunde Ros foarte prompt)
-Ros, am nevoie de un detectiv nou. Repede. cel tarziu saptamana viitoare!
- Ce? Glumesti nu? De unde sa-ti fac rost de un detectiv intr-o saptamana?
-Nu stiu, nu-mi pasă. Am nevoie de unul!
-Dar aveai unul, ce s-a intamplat cu cel venit din L.A?
-Nu a facut faţă!(i-am raspuns nonșalant deja enervat de intrebarile lui. E platit sa aiba grija de personalul necesar nu să pună intrebări!)
-Nu a facut faţă? Ce inseamna asta Daniel? Nu mai am alti detectivi. Ti-am dat tot ce aveam. Las-o naibi Wilson. Nu pot sa fac magie!
-Nu mă intereseaza daca il aduci din Hawaii, eu am nevoie de un detectiv!Priceput?(i-am spus si sper sa-mi simta amenintarea din voce. Chiar daca e prietenul meu il fac praf daca trebuie si daca mai pune intrebari.)
-Să te ia dracu, Wilson.(imi spune si inchide dar nu inainte sa-l aud injurand)
Am inceput sa rad, daca Ros nu ar fi prietenul meu nu ar întraznii sa-mi vorbeasca așa. Dar are un comportament exemplar la sedinte si de obicei imi asculta ordinele. Spun de obicei pentru ca uneori are si el dreptate. Mai trebuie sa ascult si eu de oamenii din jurul meu si nimeni nu stie mai bine necesitatile acestei sectii decat Ros. Am scos rama foto din seertarul biroului privind-o nostalgic.
-Mi-e asa de dor de tine!(am spus eu ganditor privind poza. Singurul om care chiar conteaza. Singurul om care m-a iubit vreodată. Apoi furia ma cuprinde din nou si strang cu putere rama pana cand degetele mi se albesc.)
-Nu am sa-l las nepedepsit. Iti jur!