Reasonable Sacrifice [YAOI]

Amintirea

Once you've tasted the darkness, it's hard to get out of it.

  Bietul tip transpira abundent şi bătea neliniştit pe suprafaţa de sticlă a paharului pe care îl ţinea în mână. De când am făcut contact vizual, continua să zâmbească ca un tâmp, imaginându-se probabil în mine deja. Păcat ca va trebui să îi distrug visele erotice, momentan nu a reuşit decât să mă enerveze fantastic. Totusi, am decis să îi mai acord o şansă, până la urmă aveam nevoie de banii lui.

 -Deci...

 -Aşa, continuă, nu te ruşina.

 Remarca mea l-a făcut să roşească, probabil era pentru prima dată în localul ăsta. O secundă mi-a trecut prin cap să o las baltă, dar am renunţat repede la această idee stupidă, nu aveam de ce să fiu blând cu el. Vizibil stresat de privirea mea insistentă, şi-a trecut stângaci mâna prin părul său şaten şi a mai cerut un rând de băutură. Poate dacă va consuma mai mult alcool se va simţi mai confortabil, iar eu nu aveam de ce să comentez la un whisky scump plătit de altcineva.

 -Hm...ăăă...cum de ai venit pe aici?

 E complet pierdut băiatul. Dar într-un fel naiv...e chiar drăguţ. Aveam o mică slăbiciune pentru ochii verzi, deci încă îi acordam atenţie.

 -Pentru distracţie, deşi în seara asta mă simt ca la morgă. i-am făcut un semn cu mâna să privească în jur.

  Într-adevăr, atmosfera era jalnică, majoritatea celor prezenţi aveau peste 60 de ani. 

 "Moşi cu bani..." - Bine spus. Intuiţia nu ne înşeală niciodată.

 Mi-am dat seama târziu că şatenul vorbea, eram prea ocupat să studiez mortăciunile de la mese.

 -Şi...ieşi zilnic prin oraş?

 -Oh da, zilnic.

 Vocea a început să nu îi mai tremure, probabil deja se simţea mai în largul său. 

 -Eu nu prea le am cu ieşitul în oraş, dar cred că se observă de la o poştă.

 "O, perfect, am dat de un fiu de preot." - Mai ştii, poate fi amuzant. Ne arată nişte trucuri cu un crucifix.

 Am chicotit la imaginea care tocmai mi-a venit în minte. Din fericire, el nu a observat mica mea dovadă de nesimţire.

 -Stai calm, există un început pentru orice. Dă-mi voie să te introduc în spirit.

 M-am ridicat brusc de pe scaunul cu picioare înalte şi am alergat spre DJ. Momentan toate melodiile erau super plictisitoare şi era clipa ca cineva să facă o schimbare. Îl cunoşteam de ceva timp, îi făcusem un oral o dată, parcă, nu conta oricum. Se părea că şi el aştepta ca cineva să ceară un ritm mai energic, arăta de parcă era pe momentul să adoarmă. 

 Când i-am bătut cu palma pe umăr a tresărit, s-a întors leneş cu faţa la mine şi a făcut un zâmbet până la urechi. Dap...deci îi făcusem oral.

 -Ce doreşti, frumuşelule?

 Mi-am înfăşurat o şuviţă brunetă pe degetul arătător şi am spus pe un ton de centuristă: