Casa de la marginea Orasului ||IN CURS DE CORECTARE||

La spital

Paramedicii sosisra și toți se mirau de ceea ce am pățit și de faptul ca mi-am oferit primul ajutor de unul singur.M-au băgat în ambulantă și mi-au analizat atent rănile și arsurile.Au zis ca nu sunt foarte îngrijorătoare dar ar trebui să am grije de ele și au zis ca sunt foarte norocos deoarece nu mi-a ajuns arsurile la carne.
-Acum o să mă duceți la spital?intreb eu puțin speriat,dar m-as fi simțit în siguranță deoarece nu văd ce as putea patii la spital.
-Nu,ai nevoie de acordul părinților.
-Și o să mă lăsați în halul asta?intreb eu revoltat.
-Da,din păcate.....
-Nu ar fi o altă cale de a putea ajunge la spital?
-Ai avea nevoie de o trimitere de la medicul de familie.
-Va multumesc.
Deci trebuie să mă duc la medicul de familie să îmi iau o trimitere pentru a fii tratat...Nu prea îmi convenea dar era un sistem destul de inteligent.

Între timp ajung la cabinetul doctorului.

Cabinetul doctorului meu era dintr-un bloc,sun la interfon și după ce deschide întru.Era o încăpere îngustă cu trei camere așezate două pe lateral una în capul holului iar cea din capătul holului și cea din față de pe dreaptă erau cabinete iar una era baia.Cum am intrat pe use asistență doctorului a iesit deoarece i-se terminase programul și eram ultimul pacient la doamnă doctor.Întru în cabinet unde sunt întâmpinat de......iar acea umbră care stătea pe scaunul doctorului....În spatele lui erau toate documentele,erau documentele fiecărui pacient așezate în ordine alfabetică.Erau 24 de dosare gigantice unde erau câteva mii de foi ale fiecărui om care a fost pacient.Cum am văzut umbra am spus:
-Ce cauți aici e a doaua oară pe ziua de azi......spun eu speriat dar cu gând de răzbunare în glas.
-De fapt e a treia oară în două zile.....o să te obisuniesti peste câteva luni....când....o să mori.
-Te asigur ca nu voi patii nimic.
-Poți muri în momentul asta dacă mă superi sau dacă pur și simplu...nu faci rost de trimitere.
Aici nu puteam spune ca nu....dacă pur și simplu nu făceam rost de trimiterea ăia aveam să mor.
-Mă gândeam să te fac să suferi...spuse el cu un aer satanic după care îmi arunca un cutit in umăr...Ah n-am nimerit!spuse apoi urma un zâmbet viclean.Dacă nu e de ajuns.....apoi îmi arunca întreg dulapul cu dosare în mine.Dulapul căzu pe mine,și mă trimite la pământ.Nu m-a durut foarte tare dulapul,dar dosarele alea...am simțit ca mă strivesc.Mă loveau în cap și pe tot corpul ca niște pietre iar eu Simțeam ca urmează să cedez în ultimul moment.Până la urma urmei reușesc să ridic dulapul și mă ridic dintre dosare ca dintre piscina cu bile și apoi caut o trimitere.Trimiterile ar fi trebuit să fie pe masă doctorilor dar aparent "umbra" le luase cu el.Din fericire găsesc una mototolită și murdară subt masa doctoriței,o iau,o completez și apoi fug cât de repede pot la spital.
După cateva ore de așteptat,am intrat în cabineti și au decis să mă interneze timp de două zile."ufff măcar îmi petrec două zile departe de demonul ala"repeta mintea mea foarte încântata.Îmi arăta în ce cameră sunt internat,mă îmi infasoara mâinile într-o folie ciudată și apoi îi spun asistentei ca am nevoie de un moment de liniște,iar asistenta decide ca după toată durerea provocată de acel "tâlhar"merit un moment de singurătate în cameră mea de spital.