Orele trec rapid. E penultima ora si vad ca avem desenul . Merg la dulapul meu cu carti si il deschid folosind codul . Imi iau din el blocul de desen ,castile ,cateva creioane si schitele facute de mine seara trecuta. Imi place foarte mult sa.mi descriu sentimentele prin desene ,ma ajuta sa ma descarc de tot ceea ce inseamna ura ,rautate,indiferenta ,indignare ,izolare (si lista continua) de tot ce se intampla in lumea exterioara . Eu fiind deja obisnuita cu batjocora altora ...cumva ma simt ciudat sa vad ca nimeni nu.mi zice nimic de rau ,din contra ...azi am observat ca am niste admiratori noi.
***
Merg spre sala de pictura si ma izbesc de un ...corp?
Da ,era un corp mare, puternic puteam sa spun. Mai ca il iau si la bataie , Statea ca un bolovan in fata mea impiedicandu-ma sa ajung la ora mea. Isi cere gentil scuze si accept. Facem cunostinta si imi spune ca el e Andrei,noul coleg . Ma prezint si eu . Avem aceeasi ora si decidem sa stam in aceeasi banca. Discutam despre hobby-urile noastre . Avem multe in comun , ascultam rock amandoi,desenam bine ,ne petrecem timpul stand singuri izolati in casa ,mama lui a murit acum 3 ani ,imi pare rau pentru el , pare un tip de treaba . Durerea te schimba , asa cum si in cazul lui ,suferinta l.a facut mai distant de ceea ce se numeste lume ,cum si pe mine anumite suferinte m-au facut sa fiu altcineva ,o fata retrasa ,o fata care nu suporta pe nimeni ,care are "alergie" la cei din jurul ei.
Revenind la desen,aveam ca tema sa desenam portrerul colegului de banca sau a unui prieten/ cunoscut. Am ales sa.l fac pe saten ...iar el pe mine .
-Doamna profesoara,am terminat, spun eu ridicand mana.
-Excelent Roxana ,vad ca te pricepi la desen . De cat timp ai descoperit acest lucru?
- Pai sincer ...de cand eram mica. Mereu mi-a placut sa fac asta. In scoala generala aveam chiar si expozitie pe holul scolii.
- Perfect ,minunat . Ma bucur sa aud asta. Maine dupa ore poti veni pana la mine la cancelarie ca trebuie sa.ti arat ceva. Bineinteles,daca vrei.
-Nici-o problema ,voi veni....
