Focul aprins

Capitolul 38

   Dragostea. Ce este ea de fapt? Un sentiment? O traire pe care o dorim la nesfarsit? Sau pur si simplu suferinta?  Eu una cred ca este cate putin din toate. Nu exista dragoste fara sentimente, fara clipe frumoase si fara suferinta, sunt de nedespartit, odata ce le ai pe primele doua intotdeauna cea de-a treia le urmeaza. 

Adesea stau si ma gandesc daca ma voi mai indragosti vreodata, daca voi simti aceleasi sentimente sau chiar mai puternice pentru un alt barbat, daca doar cu o simpla privire v-a reusi sa ma ameteasca, daca cu atingerea lui ma va face sa uit totul. Ajung tot timpul la adevarata intrebare pe care trebuie sa mi-o pun, oare chiar imi doresc acest lucru? Stiu tot timpul raspunsul, dar imi este teama sa il rostesc cu voce tare. Am impresia ca daca nu o sa il rostesc poate ca nu este ceea ce imi doresc de fapt, dar ma mint singura. 

Sunt inpotmolita, desi sunt furioasa si imi doresc sa ma razbun, tot sentimentele sunt cele care ma ghideaza. Incerc sa il fac sa sufere, sa il fac sa regrete dar cea care iese in pierdere sunt tot eu. 

Le-am incercat pe toate, m-am certat cu el, l-am ignorat, am stat tot timpul cu Eric pentru ca stiam ca il innebuneste, dar el tot de fier a ramas. Totul se rezuma doar la priviri, care nu stiam nicioadata cum sa le interpretez pentru ca el tot timpul fusese un mister, tot timpul ceea ce gandea ramanea doar in mintea lui, lasandu-ma pe mine intr-o imensa gaura neagra.

Din acea seara de la restaurant am incercat sa il ignor, sa vorbim strict de munca, sa ne vedem doar  zece minute pentru a pune la puct campania publicitara si atat, iar ceea ce ma innebunea cel mai tare era faptul ca el nu protesta fata de atitudinea mea, nu mai facea pe gelosul, nu imi mai spunea nimic daca nu era legat de munca. 

In aceasta seara era petrecerea de Anul Nou, ma simteam neputincioasa, nu voiam sa merg, nu voiam sa ii vad fericiti. Pentru ca asa erau, Rose nu se despartea nici o clipa de el iar el era cat se poate de multumit fata de aceasta situatie.  Dar stiam ca trebuie sa fiu acolo, stiam ca este ultima mea sansa pentru a-l recupera. Intentia mea nu era de a ma duce la el si a-i spune ca inca il iubesc, ca nu il pot uita ci voiam sa stiu daca el o mai face. Daca macar a mai ramas o farama din ceea ce a simtit candva pentru mine. 

Traiam in aceste chinuri de doua luni de cand ma reantorsesem si imi doream raspunsuri. Avusesem destula rabdare, iar acum ajunsesem la limita puterilor de care dispunea. 

Petrecera avea loc intr-un club de fite in buricul orasului, erau invitati numai oameni selecti din inalta societate, oameni de afaceri bogati, persoane publice si lista continua la nesfarsit. La inceput refuzasem categoric, dar draga Rose insistase atat de tare incat a trebuit sa accept. Nu stiam ce anume urmarea, dar aveam sa aflu in curand.

Zoe ma ajutase sa ma pregatesc vazandu-ma atat de nepasatoare, nu aveam chef sa ma gatesc, nu aveam chef sa vad pe nimeni. Dar ea ma fortase, desigur cu niste amenintari dure si am cedat. Cand m-am privit in oglinda chiar am ramas surprinsa de ceea ce reusise, pentru ca acum o ora eram in pijamale pufoase, parul ciufulit aratand ca dracu, iar acum parca ma simteam intr-o emisiune din aceea in care femeile sunt transformate radical devenind incredibil de frumoase. Purtam o rochie pe care o primisem de la Eric de Craciun, era nude, brodata cu dantela scumpa sclipind pe alocuri, ma indragostisem de aceasta rochie, imi venea perfect, era scurta avand maneci lungi transparente lucrate cu dantela oferind un decolteu al spatelui compromitator. Cand o vazusem chiar ma gandeam ca nu o sa am unde sa port o astfel de rochie indrazneata, dar ocazia perfecta se pare ca venise. Parul era strans intr-un coc lejer la ceafa cateva suvite iesind lenese din el, iar machiajul ea natural accentuandu-mi buzele cu un ruj rosu inchis care imi scotea in evidenta buzele pline. Dar oricat de bine aratam  pe exterior, interiorul era pe atat de deteriorat. 

--In seara asta o sa iau o decizie. spun in timp ce inca ma priveam in oglinda.

--Ce decizie? intreba Zoe devenid curioasa.