Nu e om...

38 3 0
                                    

Eram din nou in padure. Este noapte si stau la baza copacului cu semne ciudate. Lupul vine langa mine, incercand sa ma incalzeasca pentru ca este foarte multa zapada. Acesta se ridica si vine in fata mea, transformandu-se intr-un om.... este unchiul Denis. Raman uimita, holbandu-ma la el un timp indelungat.
-Sunt unul din putinii varcolaci care nu au fost omorati. spune cu o voce calma.
-Dar de ce imi spui acum?! scrig ridicandu-ma.
-Pentru ca tin la tine.. Si esti foarte spropiata de David. Poate ii vei explica tu, iar din cate am observat iti plac chestiile supranaturale.
- Atunci David nu stie? Sau matusa?
-Matusa da, dar cu David, nu am avut relatii prea placute.. Stie ca este adoptat, dar am incercat sa ma apropii. Nu am reusit si nici nu am mai incercat..
-Wow..Asta explica multe.. Pot sa vorbesc eu cu el. Dar stii despre Demoni si teste?
- Da, chiar te rog sa ii explici. Insa nu stiu despre ce vorbesti. Doar pentru ca sunt varcolac nu inseamna ca am legaturi cu Demoni.

Ma trezesc dand cu capul de ceva tare si tip. Aud o bubuitura si apoi pe David injurand in soapta.
-David?
-Ce ai patit?! De ce tipi!?
-Am avut un vis... si am dat cu fruntea de ceva tare. Cred ca de pat. Cat e ceasul?
-Off! 7.
-Azi avem scoala!

Sar din pat si cad peste David, auzindu-l cum se vaita.
-Dupa ce iti brevi, am sa-ti fac la farse.. spune razand ca semn ca ma asteampa multe.
Ii spun ce sa imi caute in dulap si merg la baie sa ma schimb. Aveam blugi albastrii, o camasa scurta, neagra, chete negre, lungi si mi-am luat o geaca albastra. Aveam si ochelari de soare pentru a nu mi se vedea bandajele.

Cand am coborat scarile il rog pe David sa ma duca la unchiul Denis. Surprins, ma conduce afara unde unhiul era la garaj. Merg la el si il iau in brate. Si el surprins, ma strange puternic la piept si ne luam larevedere plecand spre scoala.
-De ce ai facut asta?
-Nu iti pot spune. Trebuie sa mai astepti. spun ironica
Dulce razbunare. Pentru a avea motive de razbunare.
-Esti diabolica. Hei! Ai grija. spune luandu-ma de mana pentru ca era sa ma impiedic.

Ajungem la scoala si ma intalnesc cu Laura. Noi mergem in clasa si ma ajuta sa ma asez in banca. Ea merge sa vorbeasca cu profesorul, explicandu-i situatia.
-De ce porti ochelari de soare? ii aud vocea lui Mark.
-Pai.. Vorbim in pauza.
Ora a trecut greu pentru ca era istorie... Laura a luat notite si pentru mine, dar spre norocul ei, nu am scris prea multe pe caiet.
-Deci, ce ai patit? intreaba Mark ingrijorat.
-Vino pe hol. Laura! Ajuta-ma sa ies din clasa. Te rog!
-Sunt chiar langa tine! Nu mai tipa asa!
Am mers toti trei pe hol, iar Laura i-a explicat de ce purtam bandaje.
-Dar cum?
-Amm... M-am lovit de un copac..
Am simtit cum o imbratisare isi face aparitia. Ma simteam asa protejata langa Mark.

-De cand avem voie cu ochelari de soare in schoala? ii aud vocea Alesiei de undeva din spate.
-Nu am chef de tine! Nu e treaba ta. Pleaca! strig la ea.
-Hei! Nu mai tipa la iubita mea! striga Albert catre mine.
-Asta te inseala cu toti fraierii si o aperi? Esti asa un..
Nu apuc sa termin ca ajung pe jos din cauza unei palme care imi arunca ochelarii nu stiu unde. Laura incearca sa ma ridice si il aud iar tipand:
-Batut-o! Ai cam mult tupeu!
-Las-o in pace! Are dreptate. Iubita ta se da la mine pe la spatele tau! Nu mai ai pe cine sa bati asa ca te duci la fete! Da' bravo!
Se aude clopotelul si toti intram in clasa. Laura imi gaseste ochelarii si il aud pe Albert cum sopteste:
-Te-a salvat clopotelul!

-Te simti bine? il aud pe Mark in spatele meu.
-Da.. ii spun intorcandu-ma spre locul de unde i se auzea vocea.
Imi mut mana, voind sa mi-o pun pe banca, dar ceva moale se afla sub ea. Am simtit cum ma inrosesc si mi-am retras mana de pe a lui, auzind un ras infundat.

Profesoara de Algebra intra in clasa, ora trecand mai repede. In urmatoarea pauza merg cu Laura la baie si ii pavestesc intamplarea cu mana buclucasa.
-Wow! Nu pot sa cred! Vezi ca exista si parti bune la orbirea temporara? spune inghiontindu-ma.
-Da.. Trebuie sa iti spun ceva... Mai stii cand David a spus ca e Demon..?
-Da.
-Pai David chiar este...
Nu apuc sa termin, ca soneria ma salveaza de la multele explicatii pe care trebuia sa i le dau. Iubeam soneria asta.

Pana la finalul zilei, eu si Mark ne-am ascuns de Albert si am decis sa ii explic Laurei totul, dupa ce imi revine vederea.

Acasa, restu zilei m-am plimbat prin padure cu David.
-Ce ai visat?
-Ceva.
-Nu imi spui? Spune-mi despre ce a fost.
-Despre tine si unchiul Denis.
-Spune-mi! Cum si ce s-a intamplat.
-Amm... El este varcolac..
Era surprins. Nu il mai aud.
-Mai esti aici?
Ma ia in brate, demonstrandu-mi.
-Te rog sa imi spui ce ti-a zis.
-Te iubeste.. Vrea sa fiti prieteni.. Nu a putut sa-ti spuna pentru ca nu sunteti destul de apropiati..matuasa stie..m-a rugat sa iti explic.
-Pai, putem invata multe de la un varcolac..
-Sper ca nu esti suparat.
-Nu. Sunt bine. E ceva destul ce important si acum cred ca vom comunica mai mult.
-Tu vrei sa va imprieteniti?
-Off! Da. E tatal meu. Sigur, nu este cel real, dar acum stiu cat de aproape mi-a fost.. Lasa. Chiar ma bucur ca mi-ai spus.

-Da. Si... Ma poti ajuta cu ceva?
-Sigur verisoara. Adica piticule.
-Ce ai face daca, din greseala, ai pune mana peste a unei fete?
-Peste mana altei fete? spune razand.
-Da..
-As vedea daca si-o ia sau o lasa.
-Si daca nu ar luao?
-Pai poate m-ar place. Dar POATE. Sau ar fi prea socata.
Acest raspuns m-a amuzat, neputand sa ma opresc din ras. Insa nici david nu era diferit, fiindca, ii auzeam rasetele infundate.
-Copiii! Veniti! E deja ora 6!se aude vorea matusii.
David ma prinde de mana si ma conduce in casa.
Inainte sa dormim, ii povestesc despre Albert si ta**a lui si despre cum Mark mi-a luat apararea.
-Incep sa cred ca iti place de el.
-Mack? Pff. Da sigur.
- Aha.. Deci Albert s-a luat iar de tine? O va patii!
Atat mai aud si cad intr-un somn adanc..

Demoni=Prieteni?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum