The First Love

Chapter 5 : Promise?

Le priveam fericit în timp ce se îmbrațișau. Mă bucură foarte tare faptul că se cunosc și că se înțeleg.

- Deci, de unde vă știți?

- Păi - începe să îmi povestească sora mea în timp ce se indrepta spre mine - ne știm de câțiva ani, am fost colege de camere în tabără. Mi-a povestit și despre tine să știi.

Adaugă Bliss și își întoarce privirea malefică spre Elinor ai cărei obraji se înroșesc. De parcă nu ar fi fost de ajuns o privesc și eu uimit ceea ce o face să se înroșească și mai tare.

- Sper că ți-a povestit de bine! spun începând să râd ceea ce încep și ele să facă.

- Eh... Nu prea îmi amintesc, spune râzând. Mi-a spus că te iubește, adaugă serioasă privindu-mă în ochii.

- În caz că te întorci în timp, atunci când erați în tabără, să îi spui te rog că si eu o iubesc, dar acum îi voi spune eu.

Mă îndrept spre Elinor, îi apuc mâinile în ale mele și, privind-o în ochi, îi spun:

- Și eu te iubesc mult! Chiar mai mult decât crezi sau îți dai tu seama!

Mă privește vizibil emoționată, având lacrimi în ochi, iar eu o sarut pe frunte apoi cobor spre buze.

- Hei, hei, îndrăgostiților, așa repede ați uitat de mine? spune Bliss râzând în timp ce își pune mâinile în șolduri.

- Normal că nu, vino aici! îi fac semn să vină la noi și o prind și pe ea cu celălalt braț. Știi că și pe tine te iubesc, nu?

- Știu asta, și eu te iubesc și orice ar fi sunt lângă tine. Să fii sigur de asta! îmi spune și ea la rândul ei iar eu o sărut pe frunte și o strâng și mai tare în brațe.

- Mă poate ajuta și pe mine cineva? strigă mama din bucătărie, iar Bliss fuge să o ajute.

Eu și Elinor ne așezăm în așteptarea mamei și surori mele.

- Vrei sa rămâi la noi peste noapte? o întreb dându-i după ureche o șuviță care îi stătea pe față. Aș vrea să petrecem mai mult împreună.

- Mda, mi-ar plăcea să rămân.

Îi zâmbesc apoi îmi apropii mai mult buzele de ale ei pentru a le săruta. Buzele ei moi le mângâie ușor pe ale mele, electrizându-mi de fapt tot corpul. Rup ușor sărutul când o aud pe mama chemându-ne în bucătărie. Aș fi dat orice pentru încă o secundă!

Îi prind mâna ușor, îndreptându-ne spre bucătărie unde mama și sora mea pregătiseră cina. Iubesc să le văd împreună!

După ce ne terminăm porțiile, eu și Elinor ne retragem in camera mea.

- Scuze pentru dezordine, nu am avut timp să îmi despachetez...sau să îmi fac curat.

- Nu-i nimic! îmi spune chicotind în timp ce se îndreaptă spre o cutie din mijlocul camerei. Ce-i aici? mă întreabă curioasă.

- Deschide! îi încuviințez, iar ea deschide cutia plină de poze și CD-uri.

Elinor ia un teanc de poze și se așează pe pat punându-le una lângă alta. Mă așez și eu, de asemenea, lăsându-mi capul pe umărul ei și cuprinzându-i talia pe la spate.

- Sunt de când eram copii!

Îmi vorbește cu o urmă de emoție în glas, atingând fin o poză cu noi doi, parcă vrând să ne mângâie.

- Nu am putut să le arunc, sunt parte din trecut. Cele mai frumoase amintiri.

- Nu îmi doresc să le fi aruncat! îmi spune întorcându-se spre mine pentru a mă săruta usor.

Mă ridic și, dintr-o cutie, scot un tricou pe care i-l dau lui Elinor pentru a dormi în el, iar, cât timp se schimba ea, eu strâng pozele rămase pe pat.

- Ar mai putea intra încă două ca mine în el - îmi face semne către tricoul care era mult prea mare pentru corpul ei micuț.

- Dar eu te vreau doar pe tine în el! îi mărturisesc apropiindu-mă mai mult de ea, ridicând-o în brațe.

O așez în pat și mă pun deasupra ei începând să o sărut. Isi pune palmele pe pieptul meu indepartandu-ma usor ceea ce ma face sa cred ca nu se simte bine asa ca ma asez langa ea, luand-o in brate si punandu-i capul pe pieptul meu. 

- Esti OK? 

- Da. Doar ...stii tu nu vreau ca lucrurile sa se petreaca asa repede. Adica... 

- Stiu, nu intentionam sa...  

- Stiu - spuse ridicandu-si capul de pe pieptul meu si privindu-ma in ochi apoi sarutandu-ma pentru o secunda. 

Intr-un final adormim imbratisati ceea ce ma face sa ii simt inima batand. 

Ma ridic brusc din pat trezit de suspinele iubitei mele care tremura groaznic. 

- Ce ai patit, esti bine? o intreb fiind mai speriat decat ea.

- Am avut un cosmar. 

- Despre ce?

- Erau oameni, multi oameni. Voiau sa imi faca rau, iar tu erai printre ei si nu reactionai in nici-un fel... Te rugam sa ma ajuti dar te prefaceai ca nu ma auzi.

Spune izbucnind in plans iar eu o strang in brate. 

- Hei, uita-te la mine - ii spun ridicandu-i barbia pentru a ma privi in ochi - nu ti-as face niciodata rau, te iubesc! Atata timp cat vei fi cu mine nu vei pati nimic!

Nu imi spune nimic, insa isi mai opreste din suspine si isi pune fruntea pe umarul meu. 

- Nu o sa te las singura niciodata! M-am intors aici cu un scop: Sa fiu langa tine! Nimic nu ma va face sa plec din nou de langa tine! 

- Daca pleci tu, o sa vin dupa tine chiar daca nu vrei asta. 

- Nu te voi mai lasa niciodata sa suferi, nu te voi mai lasa niciodata singura! 

- Promiti? 

- Promit! 

Heii! Gata si acest capitol, sper din tot sufletul sa va placa! Spuneti-va in comentarii parerile despre capitol. Va place de Bliss? :)) ♥

Va iubesc mult! 

* scuzati-ma daca sunt greseli*