ȘAH - Regina și Nebunul +18 , Dark Romance, Erotic Vol. II

Capitolul 5 - Regina de Alb

Xander

În încăperea ei, Regina de Alb a creat un univers al romantismului, unde fiecare colț mă invită, să o am. Perdelele diafane, bogat împodobite cu dantelă albă, creează o atmosferă de poveste. Mobilierul sculptat manual emană o elegnață eternă, iar candelabrele aduc un farmec nostalgic. Patul din mijlocul încpăperii, este un sanctuar din lenjerie fină și catifea moale. În colțul camerei, o vază cu trandafiri albi își înalță petalele, la fel cum ea obișnuia să îmi înalțe sufletul al cer. Pe măsuță de machiaj, sticluțe de parfum scump sunt aranjate ca niște bijuterii. Regina de Alb și-a organizat fiecare lucru în detaliu, în Regatul disperării, unde a trăit cu speranța că într-o zi, Nebunul o va salva din mâinile Regelui. Singurul lucru la care Regele nu s-a gândit a fost însă, faptul că Nebunul are posibilitatea de a face mai multe mutări, lucru care va fi necesar pentru a-și salva Regina.

Deci să nu îi vorbesc soției mele, prea mult despre ceea ce am făcut în ultimii doi ani. Nu știu încă în ce măsură a aflat, că o cunosc pe Cassie, dar judecând după comportamentul ei și al lui Vladimir, nimeni nu știe ce s-a întâmplat între noi. Acest lucru este în avantajul meu, deoarece sunt mai mult decât hotărât să îi fac viața un calvar. Roșcata nu va uita niciodată că m-a cunoscut și mă voi asigura că de fiecare dată când mă va vedea, va suferi pentru fiecare minciună spusă. În sfârșit primesc răspuns la fiecare întrebare pe care am avut-o în toate aceste luni și nu îmi place deloc. Am fost luat de prost, iar eu nu accept asta.

— Întrebarea ta nu are sens, îi răspund iar ea își dă ochii peste cap.

— De ce spui asta? Sunt soția ta și am dreptul să știu adevărul!

— Și eu am fost soțul tău, dar ai ales să mă trădezi, Emily! Sau vrei să îți spun Emiliya?

— Nu vreau să îmi spui nicicum, Xander! Eu sunt aceeași femeie pe care ai cunoscut-o. Tot ce am făcut, a fost pentru a te proteja. Vladimir m-a mințit, eu sunt singura victimă!

— Tu, victimă? Vrei să îmi spui că nu ai avut nici o posibilitate de a mă anunța, în tot acest timp că trăiești?

— Nu.

— De ce, nu?

— Pentru că am fost internată într-un spital psihiatric, de aia! țipă și se întoarce cu spatele la mine.

— Ai fost, unde?

— Xander, nu mai are rost să vorbim despre asta, îmi răspunde în timp ce își șterge lacrimile.

— Bineînțeles, că are rost! Am să îi zbor creierii lui Vladimir!

— Vladimir nu are nici o vină, eu sunt singura vinovată, pentru că am complicat lucrurile.

— Tu, ești vinovată că nu mi-ai spus adevărul, dar fratele tău nu are iertare!

— Te rog, ascultă-mă, iubitule, îmi spune iar eu mă topesc după cuvintele pe care nu le-am auzit din gura soției mele, de prea mult timp.

— Bine, ai o singură șansă.

— După ce am realizat tot ce s-a întâmplat, nu am putut trăi cu gândul că nu te voi mai vedea niciodată. Golul lăsat de copilul nostru și tot ceea ce s-a întâmplat, a fost mult prea mult pentru mine.

Devine prea mult și pentru mine, odată ce Emily îmi spune tot adevărul.

— Em..,

— Sarcina a fost prea avansată și în urma intervenției, m-au anunțat că există posibilitatea să nu mai am vreodată un copil.