.....in acel moment iese Anesia din baie.
Eu: Anesia.
Anesia: Eu sunt aia.
Zoe: Anesia.
Anesia: Da fă eu sunt!
Anesia se uită la mine. In ochii ei se putea citi un fel de dezamăgire. Trebuie să-i explic că a inţeles greșit totul.
Zoe: Iubire ce zici dacă in seara asta dormim impreună?
Eu: Tu ești nebună!
Zoe: Haide o să mă imbrac foarte sexy.
Erik: Imbracăte cum vrei.
Zoe: Deci dorm la tine.
Eu: Ascultă Zoe nu știu cum să-ţi spun pentru că va suna urât.
Zoe: Spune.
Eu: Iaţi curu ăla futut de toată clasa! La cât sex ai făcut deja ii o prăpastie! Și acuma vrei să ţio trag și eu?!?
Miranda: Erik, ţi se aud ţipetele in toată casa.
Eu: Și?
Miranda: Retrage cea ce iai spus lui Zoe.
Eu: Adevărul?
In acel moment Zoe pleacă in camera ei.
Miranda: Nu ţie rușine?
Eu: Nu.
Miranda: De ce iai spus asta?
Eu: Are chef de sex.
Miranda: O să aveţi o familie impreună Erik.
Eu: Da și va fi exact ca familia ta. Tata te-a inșelat cu tot felu de femei și tu ști că și acum o face, poate in momentul ăsta e cu una!
Miranda: Taci!
Erik: De ce imi dai o viaţă de genu ăsta?
Mama nu mai zice nimic și pleacă, știu că am rănito, dar nu vreau să trăiesc ca și ea. Oricât de bărbat aș fi lacrimile iși fac simţită prezenţa. Zoe iese din cameră iși ia geanta de pe hol, lăsândumă singur. Se aude incă o ușă, iar in acel moment cineva mă ia in braţe.
Eu: Anesia.
Anesia: Un bărbat nu plânge niciodată in public. Hai in camera ta.
Vocea ei este atât de caldă, de liniștită,pur și simplu mă calmează.
Anesia mă duce in camera mea și imi aduce un pahar de apă.
Anesia: Te simţi mai bine?
Eu: Acum că ești aici da.
Zoe a ieșit și-a luat geanta și a intrat inapoi,dar știu că chiar dacă vorbeam frumos tot așa reacţiona. Anesia e foarte diferită de Zoe. Pe Anesia o puteam injura cât vroiam știu sigur că tot mar fi luat in braţe.
Anesia: Ar trebui să-i ceri scuze mamei tale.
Eu: Ce? Tot eu?
Anesia: Erik părinţi tăi nu sunt singuri care aranjează nunta copiilor. Ea tea crescut, a avut grijă de tine, ţia dat tot ce ai vrut. Erik a fost greu și pentru ea.
Eu: Ai dreptate, merg acum.
Anesia: Bine:
Ies din cameră și mă indrept spre dormitorul mamei. Imi fac curaj să bat la ușă după ceva timp.
Miranda: Cine e?
Eu: Erik.
Miranda: Intră.
Eu: Mamă am vorbit cu Anesia și miam dat seama că mam comportat greșit. Eram nervos din cauza lui Zoe. Nu trebuia să spun ceea ce am spus și să ţip la tine. Ai plâns cumva?
Miranda: Nu.
Eu: Eu da.
Mirand: Puţin.
Eu: Cred că eu și Zoe o să stăm,in case diferite.
Miranda: Nu.
Eu: Continente diferite?
Miranda: Aceași casă.
Eu: Atunci eu o să dorm in curte :))
Deodată se aude un ţipăt.
Zoe: Eerrikkk!!!
Erik: Of Doamne.
Miranda: E aici!!
Zoe: Iubire, imi dai te rog cardul tău, lam uitat pe al meu acasă și vreau să merg la cumpărături.
Eu: Ok, poftim.
Zoe: Nu mă așteptaţi.
Zoe iese afară și se urcă in mașina cu trei tipi: Kevin, Marius și Mihai.
Eu: Sa dus la cumpărături cu trei tipi.
Mama se uită intr-un mod ciudat la mine.
Eu: Cred că o să plec.
Merg in camera mea, mă pun cu capul pe pernă care incă mai avea parfumul Anesiei.<Anesia>
7:00
Bip bip bip bip
Taci naibi de alarmă.
Bun mă ridic din pat mă imbrac cu o un tricou verde, blugi nwgri, ghete negre cu toc de 3 cm și ţinte.
7:30
Ies din cameră și bat la ușa lui Erik.<Erik>
O bătaie la ușă imi strică somnul.
Eu: Anesia ce faci aici?
Anesia: Alo, este luni.
Eu: Vin imediat, te sun mai târziu.
Anesia: Serios?
Eu: Tu ai zis alo.
Mă imbrac cu un tricou gri și blugi albaștri. Cobor in sufragerie.
Miranda: Unde este Zoe?
Anesia: Nu știu am crezut că nu sa putut trezi am bătut la ușă, după am intrat și nu era nimeni.
Eu: Sa culcat cu cineva aseară.
Miranda: Erik!
Eu: Anesia vino te duc eu la școală.
Anesia: Pot să merg cu Carl.
Eu: Nu, tu vi cu mine.
Anesia: Nu in...
Nu apucă să termine și o iau pe sus ducândo afară.
Eu: Avem de vorbit urcă.
Anesia se indreaptă spre mașină dorind să intre in spate.
Eu: In faţă.
Anesia urcă in faţă iar eu urc la volan.
Eu: Aseară nu eu am sărutato pe Zoe da?
Anesia: Ok.
Eu: Și mulţumesc pentru faza cu mama.
Anesia: Nai pentru ce.
Eu: Uite vezi acum suntem singuri.
Anesia: Văd.
Eu: Deci putem fi impreună, am rămas singuri pe hol, in camera mea, acum in mașină.
Anesia: Erik.
In momentul acela Erik ia o curbă și ajungem in parc.
Anesia: Ce faci? Dumă la școală.
Cobor din mașină deschid ușa și iese și Anesia.
Anesia: Ce naiba facem aici, o să intârziem.
Eu: Nu contează.
<Anesia>
In acel moment Erik mă impinge intr-un copac și incepe să mă sărute pasional. Eram atât de aproape incât ii simţeam zona lui intimă. Il imping pe Erik.
Erik: Ce e? Nu este nimeni.
Eu: Nu contează. Hai la școală.
Ajungem intrăm in clasă. Avem mate
Profa: De ce aţi intârziat.
Eu: Am avut o problemă cu mașina.
Profa: Amândoi?
Eu: Stau la el așa că venim impreuă.
Profa: La loc.
Când să mergem spre bancă Erik mă ia de mână. Ne punem pe scaune și profa spune:
Profa: Erik ce am avut pentru azi?
Erik a luat 10 profa la verificat de copiuţe și de orice alt mijloc de copiat.
Trrrr trrrrr
Profa: Tema este ex 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12, 13,14,15,16,17 cu punctele a,b,c,d,e,f,g,h,i paginile 123-125. Ieșiţi in pauză.
Ies pe hol cu Maria și vine Erik.
Erik: Anesia așteaptă!
Anesia: Ha mai repede Maria.
Mergem din ce in ce mai repede in cerc prin toată școala intr-un final Erik mă prinde de mână și mă trage in braţele lui.
Erik: Nu mai fugi de mine.
Eu: Nu fug.
Maria: Ba cam fugeai.
Eu: Taci naibi.
Erik:Te iubesc.
Maria: Devine ciudaaaatt.
Erik: Putem fi singuri când vrei. Vrei să fi din nou iubita mea?
Eu: Da.
Maria: Bine fraţilor hai că nu vă logodiţi.
După ore eu ,Erik și Maria ieșim din școală.
Erik: Unde e Jony?
Maria: A mâncat ceva stricat, iar acum se simte rău. Merg până la el.
Erik:Ok.
Eu: Pa.
Maria: Pa.
Erik: Ne plimbăm prin parc?
Eu: Da.
Mergem in parc, unde imi iau vată de zahăr.
Erik: Dămi și mie.
Eu: Cumpărăţi.
Erik: Te rog.
Eu: Doar puţin.
Erik: Yes. Stai puţin aici vin imediat.
Eu: Ok.
<Erik>
Eu: Poţi să desenezi după poza asta?
Tip: Da.
Eu: Cât timp ar dura?
Tip: 20 minute.
Eu: Cât costă?
Tip: 25 lei.
Eu: Iţi dau 50. Incepe.
Când să mă intorc la Anesia dau peste o tarabă unde era o cutie muzicală cu o chitară micuţă.
Eu: Bună ziua! Cât costă cutiuţa?
Tipa: 30.
Eu: Poftim.
Tipa: La revedere.
Eu: La revedere.
Mă intorc la banca unde este Anesia.
Eu: Am o surpriză.
Anesia: Care?
Eu: Inchide ochii.
Deachid cutia care incepe să cânte.
Eu: Deschidei.
Anesia: Erik.
Eu: Iţi place?
Anesia: La nebunie, e minunată.
Eu: Ști cânta la chitară, e instrumentul tău preferat nu-i așa?
Anesia: De unde ști?
Eu: Am intrebato pe mama. Te cunoaște foarte bine. Vi la o plimbare cu barca?
Anesia: Pot să te arunc in apă?
Eu: Cu vâsle sau pedale.
Anesia: Pedale.
Cumpăr două bilete și urcăm in barcă. Când stăteam mai liniștit mă trezesc cu o parte din tricou udă.
Eu: A da Anesia? Stai că vezi acum.
Incepem să ne stropim reciproc. Anesia incepe să râdă cu lacrimi. Și avea un zâmbet minunat.
Eu: Gata tura.
Anesia:Ok.
Ieșim din barcă și mergem la tipu care urma să facă un desen cu mine și Anesia.
Anesia: Ce facem aici?
Eu: E gata?
Tip: Da poftim.
Eu: Uite banii. Mulţumesc
Tip: O zi bună.
Anesia: Ce e aia?
Eu: O să vezi in mașină.
Anesia: Atunci hai mai repede.
Eu: Ce?
Anesia: Ce zici de alergare.
Ajungem in mașină iar eu ii dau desenul Anesiei.
Eu: Cum e?
Anesia: Am capu cam mare.
Eu: Caricatură.
Anesia: Te iubesc.
Eu: Ce?
Anesia era dea dreptu fericită și mă bucur că motivul sunt eu.
<Anesia>
A fost super in parc. Ador cutiuţa muzicală, este atât de frumoasă și are un cântec foarte draguţ. Caricatura este foarte haioasă sunt eu și Erik in Carl.
<Miranda>
Zoe intră pe ușă.
Eu: De unde vi?
Zoe: De la școală.
Eu: La ce oră teai intors aseară?
Zoe: Nu mam uitat la ceas. De ce trebuie să-ţi da explicaţi.
Eu: De acum inainte la 22 ești in casă.
Zoe: Nu.
Eu: E casa mea și sunt regulile mele. Nu ai decât săi faci așa lui taicăto.
Fata urcă sus. Se aude ușa cred că Erik și Anesia au ajuns.
Eu: Copii unde aţi fost?
Erik: Ne-am plimbat prin parc.
Anesia: Urc să mă schimb
Erik: Ok.
<Anesia>
Urc sus in camera mea și......
CITEȘTI
Anesia
Romance,,Chiar dacă nu il iubești vei fi soţia lui. Asta e tradiţia noastră, o facem pentru bani. Nu contează că suntem bogaţi." Sunt cuvintele pe care mi le spune mama. Oamenii pe lângă care am crescut sunt beţi după avere. Voi reuși oare să schimb asta c...