13#

22 0 0
                                    

Miranda: O să vină mama ta Anesia.
Eu: De ce?
Miranda: Păi avem o problemă cu terenul unde vrem să ridicăm o clădire a firmei.
Eu: A ok.
Miranda: Ceva firmă Anonimus din câte am inţeles.
Eu: Da, ce vor să facă?
Miranda: Cred că vor ei terenul.
Erik: Ești sigură?
Miranda: Nu. Erik pentru ce alceva ar vrea atâta teren?
Erik: Nu știu
Miranda: Insă nu vă faceţi griji rezolv eu și Teresa cumva.
Eu: Să fie cu noroc doamnă Miranda.
Miranda: Să fie.

Tânâ tânâ
Miranda: Soneria!
Santa: Acum.
Miranda: A ajuns foarte repede.
Eu: Asta-i mama.

Miranda merge spre ușa, iar eu rămân singură cu Erik in bucătărie.
Erik: Crezi că o să reușim să luăm terenu?
Eu: Nu-ţi face griji, sunt sigură că reușim.
Erik: Ok.
Eu: Hai să mergem și noi pe hol.
Erik: Ok.

Mergem pe hol și acolo era mama cu veșnicul ei chip serios, privirea iţi dădea fior. Mama e o femeie impunătoare, pe care nu o poţi refuza. Uneori ochii ei se uită cu atâta răutate incât simţi fiori. Insă asta e doar pentru afaceri, acasă are o privire blândă și un zâmbet care luminează incăperea.
Erik: Mă sperie(in șoaptă)
Eu: Taci.
Mama: Anesia, scumpa mea.
Eu: Mamă. Imi pare bine să te revăd.
Mama: Și mie. Imi pare rău că nu putem vorbi chiar acum. Voi rezolva ceva cu Miranda și mâine poţi veni și tu la ședinţa pentru han.
Eu: Mamă nu imi place să te refuz, dar prefer să stau acasă.
Mama: Bine scumpo, dar trebuie să intri și tu in afacerile familiei la un momentdat.
Eu: Se poate intr-o altă zi?
Mama: Desigur, dar să fie cât mai curând.
Eu: Va fi. Succes cu hanul.
Mama: Mulţumim, ne vedem mai târziu.

Eu și Erik urcăm sus in camera lui să facem temele.
Erik: Acum știu de unde ai luat partea care ne sperie pe toţi. Mama ta dacă ar vrea, ar putea să sperie un tigru.
Eu: Nici chiar așa.
Erik: Da am exagerat, dar doar puţin.
Eu:😂
Erik: Care-i răspunsul la 8,c?
Eu: 2345
Erik: Ms. La d?
Eu: Copiază-l că asta ii mai complicat.
Erik: Ok. Gata.
Eu: Bine.
Erik: Cât ii la 9, a?
Eu: Serios? Eu tre să-ţi fac toată tema?
Erik: Fac singur punctu f de la exerciţiu 23.
Eu: 23 ii ultimu ex, iar f ultimu punct.
Erik: Știu.

După teme merg la somn ca de obicei, fiindcă am mâncat atât de mult incât iar mie foame merg până in bucătărie.
Santa: Ce faci aici?
Eu: Naiba! M-ai speriat, ii ora 12 noptea ce naiba faci aici?
Santa: Curat. Tu?
Eu: Am venit să mănânc.
Santa: La ora asta?
Eu: Nooo, mă gândeam să mănânc la 00:05.
Santa: Mai sunt clătite, homar, și altele.
Eu: Ok. Să vedem, iau asta, asta și pe asta, o iau și pe asta (punând foarte multă mâncare pe masă)
Santa: Ești sigură că poţi mânca atât?
Eu: Da.
Santa: Atunci ești sigură că clătitele merg cu homaru?
Eu: Da, am luat cam multe. Văd eu ce mănânc. Noapte bună!
Santa: Noapte bună!

6:30
Târâ târâ
Bun inca cateva ore si am terminat si saptamana asta cu scoala.

<Erik>
7:00
Târâ târâ
Da, e vinerii!!!! Nu, am test la română...

7:25
Eu: Neaţa.
Anesia: Neaţa.
Eu: Ce mai faci?
Anesia: Mai lucrez la suitu de donaţi.
Eu: S-a adunat ceva?
Anesia: 9.978 euro.
Eu: Ii bine, mai ales că o fost timpu scurt.
Anesia: Dap.
Eu: Hai la școală.
Anesia: Bine.

<Anesia>
7:55
Maria: Hey, Anesia.
Eu: Maria. Ce faci?
Maria: Bine. Tu?
Eu: Ămm respir.
Maria: Ai văzut câţi bani sunt pe suit?
Eu: 9.978 euro.
Maria: 10.547.
Eu: Ce? Am verificat azi dimineaţă.
Maria: Dacă o crescut atâta in așa puţin timp cât crește până după școală?
Eu: Cât de mult sper

Trrrr trrrr trrrr
Maria: Test.
Eu: Of.

După ore
Erik: Ai știut ceva?
Eu: Da. Tu?
Erik: Nu chiar tot.
Eu: Mai bine decât nimic.
Erik: Păi hai să mergem acasă.
Eu: Defapt mergem in alt loc.
Erik: Unde?
Eu: Păi mă gândeam să mergem la.......

AnesiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum