Landon

// douăzeci şi trei //

dragă alec,

azi, nici acacia nici cassia nu au venit la liceu. se pare că ieri acacia se simţea rău pentru că a făcut varicelă, şi i-a transmis-o şi cassiei, stând mult cu ea. eu nu m-am îmbolnăvit, ştii bine că am luat amândoi varicelă de la mickey la grădiniţă. 

pot spune că sunt complet pustiu fără ele, şi nu îmi dau seama de care îmi este mai dor.

oare de zâmbetul orbitor al acaciei? încă mai ţin minte prima zi când am văzut acel minunat zâmbet. era ziua de după moartea ta, prima mea zi de liceu. colegii noştri încă nu aflaseră veştile cutremurătoare, nici măcar ea. părea tristă mergând grăbită pe holurile şcolii. apoi, m-a văzut pe mine, şi a fost ca şi cum s-a trezit la viaţă. probabil credea că te-ai vindecat miraculos, că boala letală ce te învăluise a decis în sfârşit să te părăsească. ce nu ştia ea, este că nu boala a fost cea care a plecat, ci tu. 

am trecut prin multe cu acacia - am înfruntat tristeţe, vină, dragoste - şi pot să spun cu mâna pe inima că sunt foarte fericit că ne-am apropiat. acacia a fost primul meu prieten adevărat, în afară de tine.

sau, poate îmi lipseşte mai mult frumuseţea inegalabilă şi incontestabilă a cassiei. fata cu părul însorit a apărut brusc şi sigur în viaţa mea, dar nu pot spune că mă deranjează asta. dimpotrivă, nu cred că aş fi putut primi vreodată mai mută fericire de la cineva. nu după moartea ta, oricum. fiinţa aceasta mi-a arătat un alt mod de a trăi. ochii săi mi-au luminat drumuri. glasul său m-a trezit din depresie. mâinile sale m-au împins către o nouă viaţă - şi nici măcar nu o ştiu de atât de mult timp.

dar, dragă frate, nu ştiu dacă ce urmează să spun e răutăcios sau egoist, ştiu doar că e adevărul.

dacă aş putea să dau în schimb prietenia cu una dintre ele - sau chiar ambele - pentru a te avea pe tine înapoi, aş face-o fără să mă gândesc de două ori.