v-aş sugera să ascultaţi coverul făcut de Jamie Campbell Bower al melodiei "Waiting" în timp ce citiţi acest capitol, pe mine m-a făcut să mă emoţionez.
dragă alec,
azi am văzut-o din nou.
părea mai puţin deprimată azi. a zâmbit (are cel mai frumos zâmbet pe care l-am văzut vreodată) în timp ce îşi croia drumul printre elevii din holul liceului. nu cred că am mai văzut-o zâmbind până acum - decât poate îm pozele pe care mi le-ai arătat tu, pe când anxietatea mă măcina pe dinăuntru şi nu puteam merge la liceu împreună. acum realizez, dragă frate, că noi nu am cutreierat niciodată aceste holuri împreună.
la ora de română, dna. georgiana a vrut să înveselească puţin atmosfera. ştia că până acum toţi profesorii ne-au întristat vorbind despre tine, aşa că a decis să îi roage pe cei ştiutori de poezii să ne recite câteva.
acacia a fost prima care a ridicat mâna.
"când însuşi glasul gândurilor tace,
mă-ngână cântul unei dulci evlavii,
atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
din neguri reci plutind te vei desface?
puterea nopţii blând însenina-vei
cu ochii mari şi purtători de pace?
resai din umbra vremilor încoace
ca să te văd venind ... ca-n vis, aşa vii!
cobori încet... aproape, mai aproape,
te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă,
a ta iubire c'um suspin arat-o,
cu geana ta m-antinge pe pleope
să simt fiorii stringerii în braţe,
pe veci perduto, vecinic adorato!"
o lacrimă i s-a prelins pe obraz la sfârşitul poeziei, zâmbetul pe care l-am văzut mai devreme fiind de mult pierdut.
a mers încet, tiptil, înapoi către banca sa. şi atunci am simţit-o.
când acacia a izbugnit în plâns, când suspinele sale răsunau la putere maximă prin încăpere, parcă lovind pereţii clasei, încercând că îi dărâme, am simţit-o. acea aruncătură de cuţit ce îţi nimereşte inima când îţi pierzi apropiatul. nu ştiu cum să îţi descriu această durere - tu nu ai avut parte decât de o pierdere, şi astă când erai prea mic ca să îţi aminteşti.
e ca şi cum cineva şi-ar infiltra mâinile în sufletul tău, l-ar rupe pe jumătate, l-ar scoate la suprafaţă şi l-ar călca în picioare.
dragă alec,
nu credeam că vei pleca aşa repede.
poezia spusă de acacia e "Când însuşi glasul", de Mihai Eminescu.
CITEȘTI
Landon
Kısa Hikaye"Te urăsc, pentru că de fiecare dată când mă uit la tine, mi-e dor de Alec. Te urăsc, Landon, pentru că nu eşti el." highest ranking - #8 proză scurtă [16.02]
