Capitolul 13 - Regrete

124 18 4
                                    

RELATAREA LUI ROSS

Acum e mai rau ca niciodata !
Prima oara Courtney, apoi mama si acum Maia ! Am pierdut tot ce aveam mai de pret pe lumea asta !
Cu plecarea mamei si a lui Courtney m-am obisnuit cat de cat, dar nu pot accepta ca Maia sa plece si ea !
In ochii mei poti vedea ce pana acum nu s-a vazut. E dureros ca a plecat si m-a lasat. Am asteptat un telefon in fiecare noapte din partea Maiei, dar nimic ! Daca ar lua un cutit si m-ar lovi, daca m-ar impusca si m-ar lasa ranit, nu m-ar durea si nu as stimti ceea ce am simtit in clipa cand am ranit-o. Nu am facut un pas spre ea atunci cand m-a gasit in pat cu Olivia. Acolo a fost gresala mea, ne stiind ca timpul o va lua ! Viata e cum este ea, acum iti da, acum iti ia, dar acum am invatat ca nu trebuie sa te joci cu iubirea, am invatat cat inseamna un minut pentru a face ceva. Vorbele ei m-am chinuit, o sunam si imi spunea ca s-a sfarsit, eu insistam, sunam si ii spuneam ca ea e viata mea, dar ea imi respingea apelul si numai eu stiu cat ma durea. Nu pot avea ce a trecut, nu pot avea ce am pierdut...Sper ca nu s-a intamplat asta cu ea. Ea nu a trecut si nici nu am pierdut-o ! Plangeam de dor, ma ascundeam de ochii lor, acelor care imi spuneau ca "Totul e trecator" ! Oare pe Maia o durea stiind ce e in inima mea ? As da orice sa stiu daca ii pasa ! Pana la urma eu am ranit-o si nu inteleg de ce i-ar mai pasa de mine ! As vrea sa stie ce s-a intamplat dupa ce a plecat ! Self-harm a devenit o obisnuinta ca inainte, fumatul devenea un drog prea slab si simteam ca aveam nevoie de ceva mai puternic, barurile le fregventam prea des de atunci. Adesea ma trezeam plangand cand amintirile mi-o aratau in gand. Lipsa ei imi era prea grea, lipsa tuturor imi era prea grea, acum, viata mea nu mai are niciun motiv pe acest pamant...

Ma voi duce la Maia sa aflu care va fi decizia ei pana la urma. Apoi va veni si destinul meu...
Ma imbrac si am luat cheiele masinii, iar apoi am plecat.
Am ajuns repede si am ciocanit increzator in usa. Dupa doua minute Maia mi-a deschis usa.

-Buna ! spun zambind atunci cand am vazut-o
-Ce mai vrei ? spune nepasatoare
-Maia, vreau sa te am langa mine ! Imi e tare dor de tine ! Te iubesc si nu pot trai fara tine ! Stiu ca am gresit, dar nu crezi ca merit o sansa ?
-Ross, cat ti-a luat sa iti pregatesti acest inspirat discurs ? spune lunadu-ma peste picior
-Bine, Maia, vrei sa mai fim impreuna ? Ma vei ierta ?
-Nu ! spune hotarata
-Esti sigura ? o intreb trist
-Da ! Acum poti sa pleci si sa fi fericit in contiunare ! spune indiferenta
-Bine ! Daca dorinta ta e sa te las in pace, o voi respecta ! De acum, eu iti promit, nu iti voi mai iesi in cale, nu am sa te mai deranjez in veci, te voi lasa sa iti continui viata cu cine crezi de cuvinta, nu ma vei stie, si, poate, voi deveni pentru tine o frumoasa amintire, dar promite-mi ceva : ai grija de tine si nu mai lasa pe nimeni sa te raneasca ! Si tine minte ca esti puternica ! Te iubesc si vreau sa ti minte asta ! spun si plec, lacrimile deja curgandu-mi pe obraji

M-am urcat in masina si am plecat cat am putut de repede, prin lacrimi vazand in ceata. Imi e atat de greu sa stau in casa cand amintirile m-apasa.

RELATAREA MAIEI

Mi-a fost asa greu sa il las sa plece ! Nu vroiam sa ma paraseasca, vroiam sa fie alaturi de mine mereu, desi mi-a zdrobit sufletul si mi-a rupt inima, il iubesc ! In toate aceste saptamani am plans de dorul sau, seara nu puteam sa dorm, imginea lui imi era fixata pe retina ai nu puteam sa o fac sa dispara.

Dupa cateva ore Rydel imi aduce o scrisoare pe care mi-o da si pleaca repede. Banuiam ca era de la Ross, dar parca zicea ca nu ma mai deranjaza. M-am asezat pe canapea si am deschis plicul cu teama. Am despachetat scrisoare a si am inceput sa citesc :

"Mi-e gol sufletul... Sec. Viata mea si-a pierdut din culoare. Am durere-n suflet, si doare, tare ! Am obosit. Atatea ganduri ma macina de dimineata pana seara si eu pur si simplu, am obosit. Simt ca nu mai pot lupta cu mine. Nu mai pot face fata acestor dezamajiri. Niciun zambet, nicio veste buna. Daca in acest moment as mai primi o palma de la viata, as cadea la pamant si as trage dupa mine tot viitorul. As ramane acolo, pe pamantul rece si umed, iar toti isi vor continua drumul, fara mine, pentru ca ei nu m-ar astepta pe mine. Fiecare pe cont propiu pe acesta lume. Am nevoie de timp. Sa ma linistesc, sa prind curaj, sa imi revin, sa gasesc o scapare, sa pot eveda...
Iubirea este... Iubirea este un viciu, o dependenta, o suferinta placuta, o sinucidere linistita... La final, distruge tot...
Intre mine si suflet parca e razboi, inima mea te cere, dar esti prea departe, si imi spoteste ca fara tine nu poate sa mai bata. Dragostea e frumoasa, dar e trecatoare. E o minciuna si visele nu sunt reale, daca stau sa ma gandesc, nimic nu e ceea e pare. Poate n-ai idee cum striga sufletul in mine. De o luna de zile sunt axat pe pastile...
Ma uit la o poza cu noi, relatie, sute de ploi, amintiri si dezamagiri, am umplut sute de foi, nu doar cu versuri, am scris sute de texte cu sange... Cupidon, sageata ma-tii, uite unde ma aduce ! Lumea imi spune sa nu ma mai intorc, ca imi faci rau, dar raul asta e asa dulce, deci te vreau inapoi.
Mai rau decat sa tariesti singur este este sa traiesti cu iluzia unei iubiri, sa crezi ca cel de langa tine va fi si peste o zi, o luna, un an, o viata, dar secunda urmatoare sa-ti calce inima in picioare... Te indragostesti, construiesti un intreg univers in jurul persoanei iubite pentru ca apoi ea sa plece si sa te lase in ruine. Si n-ai ce sa faci, asa ca te ridici si mergi mai departe jumatate din ce ai fost, saruti buze in alte nuante si mangaieriile tale poarta manusi, ajungi sa cauti somnul alaturi de trupuri reci doar pentru ca nu dormi bine in bratele singuratatii... Ca si cum cea mai cumplita existenta ti-ar fi lasat in urma cosmaruri, acum nu mai poti inchide ochii nici pe jumatate, iar dimineata pleci cu teama ca nu cumva sa-ti fure cineva si resturile ce au mai ramas din omul care erai o data. Da, ce tragica e iubirea, in carti scrie ca ar trebui sa te intrageasca, dar in schimb te scade, te imparte de un infinit de ori pana cand nu ramane mai nimic din tine...
Probabil asa a fost sa fie, nu ? Nu e nici prima si nici ultima dezamagire de care am parte...
In pu*a mea, asa de greu iti e sa vezi cu cata dragoste ma uit la tine ? Chiar asa greu e sa observi ca atunci cand vorbesc cu tine, restul persoanelor din jur nu mai conteaza ? Vorbim ? Nu prea, da' cu toate astea, nu-ti pot uita vocea, e imposibil... Nu te-am vazut cu saptamanile, dar ghici cu imaginea cui ma trezesc si adorm in cap ? Cu a ta !
Imi urasc viata... Sau ea ma uraste pe mine ?
De ceva timp traiesc o rutina ce ma seaca atat fizic cat si psihic. In fiecare zi ma trezesc cu sufletul amar pentru o noua zi. Nimic nu ma mai face sa zambesc cu adevarat. Ma simt ca o ruina, prabusita si nefolositoare. Acum imi regesec fericirea doar in sticle goale, incerc sa ma ridic, dar in zadar, caut sa ma agat de o speranta ca lucrurile se vor rezolva.
Vreau sa diapar, sa ma evaporez, sa explodez in milioane de bucatele si sa ma pierd, fara sa las vreo urma. Uneori, tot ce-ti mai ramane e sa pleci, si totusi ma zbat, chiar daca stiu ca lucrurile nu vor fi niciodata asa cum trebuie, dar am nevoie de ceva in care sa cred.
Ma intreb cum e sa fii mort, sper ca e pasnic. De parca ai pluti. Sper sa nu continui sa te gandesti despre cum si murit si de ce... Tot ce ramane dupa noi e un nume scris pe o cruce !
Timplu vindeca rani, dar ucide sperante.
Daca iti spun ca plange inima in mine, nu o sa ma crezi. Daca iti spun ca se citeste durerea pe fata mea, o sa razi. Daca iti spun adevarul, te va durea. Daca mint, ma va durea. Daca incerc sa uit, ce voi rezolva ? Oare de ce se repeta atat de des cuvantul 'daca' ?
Mi-e dor te tine... Mi-e dor de noi. Ma pierd in tacerea uitarii si ma uit in negura despartirii, prizonier in a durerii cetate, ma topesc in singuratate...
Sti ce e frumos, Maia ? In acest moment, tu imi citesti gandurile scrise pe o foaie alba, iar eu, ei bine eu m-am taiat pentru ultima data.

Te iubesc si nu vreau sa uiti asta ! Si te rog sa imi promiti un singur lucru : TRAIESTE PENTRU MINE SI FI PUTERNICA !

Ingerii pot zbura, am zis si am sarit ! ~ Ross"

_______________________________________________________________________

Suspans...
Heyy !! Ce faceti ! Stiu, stiu, daca Ross moare urmez eu ! Se mai intampla... V-am spus ca sfarsitul e unul emotionant.
Tin sa va anunt ca nu mai am multe caplitole la carte.
Va multumesc pentru tot sprijinul si pentru tot ce ati facut pana acum ! Va iubesc extrem de mult ! :*
Ne vedem cu urmatorul capitol curand si daca inca nu ati trecut, va astept la noua mea carte "Glowing in the dark" ! Scuze pentru greseli ! :)

From End - Volumul 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum