Da. O nouă zi un nou concurs pe care să-l câștig, de aici no să plec decât cu trofeul acasă. M-am îmbrăcat ci am coborât unde în bol cu cereale mă aștepta pe masă alături de un bilet.
" Te iubim Dragă mea și te susținem. Noi am plecat, dar o să ajungem la spectacol ,îți promitem. Te iubim, cu drag mami și tați."
Așa au zis mereu ,dar nu au mai apărut. M-am obișnuit așa ca ni îmi fac griji. Toți vom avea costume, iar eu voi fi îmbrăcată intr-o buburuză și Adrien intr-o pisicuță neagră. Oooooo... Tre să merg să îmi iau costumul de la curățătorie.
Alerg ca disperată spre curățătorii pentru am lua costumul după care să mă îndrept spre teatru ca să mai repetam coregrafia încă odată.
Eu: Ivona, Ivona ai costumul meu, strig ca ultima disperată de pe lume din capătul străzi.
Ivona: Da scumpă mea. ANELISSE!!!!!striga după una din angajate care vine cu costumul meu curat, calcat, și apretat frumos. Chiar vrei să faci o impresie bună.
Eu: Nu soartă alege pentru tine și tu alegi pentru ea.
Ivone: Ei bine succes.
Eu: Mersi Ivon, și fug pe stradă până la teatru.
În față teatrului stătea o limuzină albă din care iese Adrine cu un costum de Motan negru. Ooooo... am uitat să va spun, tatăl lui Adrien e cel mai cunoscut creator de modă care mia folosit schițele la crearea costumelor pentru acest spectacol.
Adrien: Fix persoană la care mă gândeam.
Eu: Hhhhh.. lasama să ghicesc, te gândeai ca o să mă împiedica și o să te fac de râs???zic eu pe un ton ironic.
Adrien: Nu, tu nu ai cu să te împiedici și mai ales să mă faci de râs.
Eu: Bine dar dacă te împiedici tu o să ieși cu un picior rupt, ai înțeles?
Adrien: Oooooo, tu chiar vrei o bursă de studiu, nu?!!!
Eu: E important pentru mine, după care fac o față de copil mic care nu și- a primit bomboanele.
Se uita la mine și apoi mă trage lângă el și mă ia în brațe.
