Fata de Nicăieri

Capitolul 4

   - Am ajuns!, anunță Fip, arătând spre o casă mică, care spre uimirea lor, nu era roz, ci albă. Aici este casa răspunzătorului la toate întrebările posibile din Fucsalia.
   - Un titlu cam lung, sesiză Andrew.
   - Aşa sunt titlurile aici. Obişnuiți-vă!, spuse Fip, după care bătu în uşă:
   - Steven! Am aici nişte pământeni care vor să ştie mai multe despre planetele din Fendominia!, țipă Fip.
   Uşa fu deschisă de către un tânăr care părea cu vreo 5 ani mai mare ca ei. Zoey se miră că un tânăr avea un job care suna atât de important şi plin de experiență. Se aştepta ca uşa să fie deschisă de un om mai în vârstă. Şi cea mai ciudată chestie era faptul că acest Steven era un om şi avea un nume cât se poate de uman: ,,Steven". Cum de un pământean avea o îndatorire atât de respectată pe o planetă care nici măcar nu era din galaxia pe care se afla Pământul, unde totul era în roz!? Totul era prea ciudat!
   - Bine ați venit! Vă rog, intrați!, spuse el, încercând să pară ospitalier, însă se vedea că era un om cât se poate de trist. Probabil trecuse printr-o nenorocire sau ceva...
   - Steven, te rog încearcă să nu îi molipseşti şi pe ei cu tristețea ta, spuse Fip.
   - Cum spui tu, încuviință Steven, după care Fip închise uşa şi plecă.
   - Luați un loc, îi invită el pe canapeaua la fel de albă ca încăperea. Deci ce vreți să ştiți?
   - Păi ştim că Fucsalia este planeta pe care suntem, dar Blackalonda ce e?, întrebă Andrew.
   - Este planeta extratereştrilor negrii. Aici totul e roz şi frumos, ei bine, acolo totul e negru şi urât. Scopul vieții blackalondenilor este să distrugă pe veci rasa umană. Acesta este şi motivul invaziei prin care ați fost trimişi aici, explică el de parcă ceea ce spunea era o banală ecuație la matematică.
   - Invazie?!, întrebă Zoey. Păi înțeleg că extratereştrii de pe planeta neagră au venit ca să ne omoare dar cei albaştrii şi cei de pe Fucsalia?
   - Cei albaştrii se numesc blurineeni şi vin te pe Blurineea, explică el aşezându-se pe un scaun maro în fața lor. Cele 2 planete, şi anume Blurineea şi Blackalonda, au fost întotdeauna în război, dar când au aflat despre existența rasei umane, războiul a devenit o chestiune personală. Blackalondenii voiau să îi omoare, fiind convinşi că sunt o amenințare, blurineenii i-au considerat interesanți şi au vrut să îi captureze pentru a face experimente pe ei. Urmau să invadeze planeta şi să se bată pentru oameni. Fucsalienii au aflat de invazie, aşa că au hotărât să participe şi ei pentru a trimite oamenii în siguranță, pe planeta lor, unde blackalondienii şi blurineenii nu  puteau pătrunde, datorită scutului din jurul ei. Voi sunteți printre primii oameni aduşi pe Fucsalia, dar dacă invaziile continuă, pământul nu va mai fi o planetă locuită, iar toți oamenii vor fi aduşi pe Fucsalia.
   În timp ce spunea toate astea, se vedea o strălucire în ochii lui: o tristețe, un regret, în special când pronunța cuvântul pământ. Mai mult ca sigur nu se născuse pe Fucsalia, ci fusese adus acolo. Dar cum de ştia atât de multe despre spațiu şi avea un serviciu atât de important, el, fiind un pământean? Zoey îl studia cu atenție, făcându-l pe Andrew puțin gelos, însă ea nu avea sentimente pentru el, în felul ăla. Era ceva familiar în ochii lui, la fața lui. Zoey îşi dădu seama: avea aceeaşi ochi, de culoarea smaraldelor, ca ai lui Erin. Era oare posibil? Steven era cumva fratele ei vitreg? Se putea, adică Bridget avuse mulți iubiți, dar el nu părea să aibă nimic de la Bridget şi nici Zoey, nici Erin nu o văzuseră vreodată însărcinată. Poate era fratele vitreg dintr-o altă mamă. În orice caz, semăna prea mult cu ea ca să fie doar o coincidență. Până şi părul îl avea blond deschis, ca al lui Erin, bine, ce e drept Erin avea făcute şi nişte şuvițe roşcate. Zoey vru să îl întrebe, dar îşi dădu seama că era prea mult pentru el, aşa că se mulțumi cu încercarea de a afla povestea lui:
   - Steven?, întrebă ea.
   - Da, răspunse el.
   - Tu cum ai ajuns aici? În mod sigur nu eşti fucsalian, spuse Zoey.
  - Este o poveste lungă. Prefer să nu intru în detalii. Mai vreți să mai ştiți ceva despre Flendominia?, schimbă el repede subiectul.
   - Da, chiar da!, se repezi Andrew în speranța de a închide subiectul. Ăă...există şi alte planete în Flendominia?
   ,, Ce ne pasă de povestea lui Steven? De ce este Zoey aşa fascinată? Trebuie să o găsim pe sora ei, iar ea vrea să îşi facă prieteni noi!", gândea Andrew gelos.
   - Păi, pe Flendominia..., începu Steven.
   - Te rog, Steven! Povesteşte-ne!, îl rugă Zoey, întrerupându-l.
   Steven avea aceeaşi senzație în legătură cu Zoey, figura ei era mult prea cunoscută, aşa că până la urmă cedă:
   - Bine. Aici, pe orice planetă din galaxia Flendominia, timpul trece altfel. Chiar acum, pe pământ trec ani, aici, sub formă de zile. Dacă o luăm după calculele mele, acum 15 ani pământeni, sau 15 zile Flendominiene, am fost adus aici. Şi atunci a avut loc o invazie. Aici invazile se fac din zi în zi, iar pe pământ - din an în an. Revenind, mă plimbam pe plajă, împreună cu soția şi cu fetița mea, avea vreo 3 atunci. Era multă lume. Atunci blackalondenii şi-au făcut apariția, le-au prins, au vrut să le răpească, iar atunci a trebuit să mă dau pe mine în schimb. Îmi amintesc şi acum ultimele cuvinte ale soției mele: ,,Întoarce-te cu bine, Steven! Te rog, întoarce-te cu bine!". I-am promis că o voi face, aşa că am evadat de pe Blackalonda, cu gândul să mă întorc pe Terra, dar nu am reuşit. Combustibilul mi s-a terminat şi am aterizat forțat aici, pe Fucsalia. Fucsalienii mi-au explicat despre invazii şi despre pericolul de a mă întoarce. Până la urmă a trebuit să accept ideea de a rămâne aici şi de a o aştepta, în speranța că într-una dintre invaziile viitoare, soldații fucsalieni o vor lua şi o vor aduce aici la mine. Am aflat foarte multe despre galaxia Flendominia şi am câştigat titlul de răspunzător la toate întrebările posibile de pe Fucsalia. În timpul de aici, nu a trecut nici măcar o zi, dar acolo, pe Pământ, cred că ea a obosit să mă aştepte. Cu siguranță, a trecut mai departe şi a avut mulți alți iubiți, oftă el. Nici nu ştiu de ce vă spus toate astea, de parcă voi doi ați putea să mă ajutați.
   - Te putem ajuta! Trebuie să o căutăm! Poate este şi ea aici! Sora mea, Erin, mai mult ca sigur e pe Fucsalia! Am văzut-o intrând printr-un portal roz!, explică Zoey.
   - Erin?!, exclamă Steve ridicându-se rapid de pe scaun.
  - Da, Erin, spuse Zoey. Sora mea mai mare.
   - Erin Taylor!?, întrebă el.
Zoey îl privi şi dădu din cap afirmativ. Se priviră îndelung unul pe altul gândindu-se la ce era mai rău...