Cucerește și păstrează Vol. I |FINALIZATĂ|

Capitolul 8

O saptamana mai tarziu...

   N-am fost pedepsita si nici mama nu stie, dar totusi... dupa discutia cu tata mi s-a cam taiat cheful de vreo farsa sau de vreun misto. Nici macar Zo n-a reusit sa ma determine sa fac vreo prostie.

-Buna ziua, copii! ne saluta profesorul de biologie inainte sa se aseze la catedra.

-Buna ziua, mormai in cor cu ceilalti.

-Reed la tabla, rosteste repede.

-Ce? De ce? ma ridic brusc. Ce am facut si de data asta?

-Misca Reed si nu mai comenta, te rog frumos! spune pe un ton plictisit facandu-ma sa ma ridic. Sterge tabla si misca la loc!

      O data si o data tot o sa-i spun omului asta ceva de dulce, e imposibil! Sterg tabla in cel mai lent mod cu putinta starnind cateva chicote prin clasa o data ce profesorul isi da ochii peste cap.

-Imi pare rau, sunt bolnava! ma scuz si pasesc spre locul meu.

-Sa stii si tu Reed, lenea nu e boala, bombane profu' in barba cat sa-l aud.

-Sfatuitorul meu spune altceva...

-Sa-i spui sfatuitorului tau sa se lase de meserie ca habar n-are ce face, comenteaza barbatul si brusc un zambet imi apare pe fata.

-Domnule profesor, murmur si barbatul se uita chioras la mine.

-Ce-i Reed? maraie profesorul cu cartea in mana.

-Sa va lasati de meserie ca habar n-aveti ce faceti! ii spun si brusc o vena sta sa-i pocneasca pe frunte cand isi da seama ce am vrut sa zic.

-Reed stai jos ca te las repetenta daca mai comentezi, ofteaza acesta si colegii mei incep sa rada.

       Sa zicem ca asta a fost prima "chestie" pe care am zis-o in ultima perioada.

-Buna treaba Reed, ma impunge Mark cu cotul.

-Mersi, murmur incercand sa-mi sterg zambetul tamp ce a aparut.

       Eh, se vede ca inca ma descurc cu comentariile rautacioase!? Oricum... ma simt bine ca am fost laudata si chestia asta merita o premiera, asa ca scot telefonul si incep sa tastez.

Eu: Am chef de o plimbare, ce zici?

Zo: Ce ti-o  venit?

Eu: Vei vedea. Te bagi sau nu?

Zo: Ajung din nou cu duba acasa? Si cand zic asta stii si tu la ce ma refer. Mama n-a fost incantata sa vada politisti in fata usi ultima data.

Eu: Astea-s detalii minore. Te bagi sau nu?

   Ce sunt eu vinovata ca magazinul ala avea alarma. Si in primul rand, eram clasa a noua si innebunite dupa jocurile video, iar CD-ul ala era editie limitata, dar cum am spus si mai sus... detalii.

Zo: Numai daca nu voi ajunge sa regret, ma bag...

Eu: Stii situ ca vei regreta. Mereu e asa...

Zo: Treci peste si lasa-ma sa ma consolez cu gandul ca va fi bine.

   Mda.... cam asta-i Zoey. In unele cazuri ne asemanam mult, dar sunt si cazuri in care suntem total opuse, iar asta e unul dintre cazurile acelea. 

-Ce-ti trece prin capu' ala micut? mormaie Mark.

-Tu n-ai ce face? marai si imi strecor telefonul in buzunarul de la spate al blugilor.

-Nu chiar. Stiu deja anatomia, imi raspunde  arogant facandu-ma sa-mi dau ochii peste cap.

-Eu te sfatuiesc sa nu te mai agiti in halul asta ca tot virgin mori, replic si imi apuc cartile iesind pe usa o data ce copotelul a sunat.

    Ies cu viteza avand o singura tinta: Zo.

-Care-i treaba? rosteste buna mea prietena.

-Mai avem tuburi pentru graffiti? o intreb, iar mirarea se poate citi pe fata sa.

-Iar?

-Nu iar draguta, ci din nou! chicotesc si arunc o privire in dulapul meu. Oare verdele da bine pe geamurile fumurii?

-Nu esti sanatoasa, ma jur! mormaie Zoey apucand si ea un tub verde.

-Eh, detalii... nu-i bai. Deci, care sa fie? murmur si ies pe usile scolii.

-Ala-bala portocala? ridica din umeri nesigura bruneta.

-Sigur, de ce nu?! raspund si incep a arata cu degetul masinile profesorilor.

-O sa te lase repetenta, clar! spune sigura pe ea Zo cat timp pe mine ma bufneste rasul.

-Uite cum facem, tu tii de sase si eu ii fac doar jantele verzi, e bine? spun in speranta faptului ca va accepta, dar totusi... mereu o face.

-Sigur, cedeaza si pornesc in pas alergator spre masina profului de biologie.

     Ma lasa. ma lasa! Asta e... n-am cum sa ma impotrivesc dorintei sale.

-Mai ai mult? sopteste fata panicata. Vine profesoara de muzica!

-Gata, murmur multumita de opera mea.

   Chiar si cand sunt grabita sunt buna, huh?! Sunt perfecta...

-Haide sa mergem, imi trag prietena in partea opusa a scolii.

-Ce facem aici? ma intreaba Zo incruntata. Orele trebuie sa inceapa.

-Trebuie sa arunc astea, mormai si ii ridic cele doua tuburi colorate. Tu du-te si vin si eu imediat, adaug si o imping spre intrarea din spate.

      Nu-i nimeni in stanga, nici in dreapta, asa ca... adio "culoare". Arunc tuburile in cel mai apropiat cos de gunoi fiind atenta sa nu fiu... spionata si pornesc pe urmele prietenei mele.  Inchid usa cu grija ca sa nu scoata vreun zgomot. Sa ne intelegem ca si eu, si ea, intra pe una ingrijitorului, deci e bine.

   O data cu usa sunt  insfacata si  lipita cu brutalitate de perete, dar culmea... nu sunt speriata din cauza  ca mirosul parfumului imi este unul bine cunoscut.

-Daca aici ai tu de gand sa ma violezi Mark, te anunt cu parere de rau ca nu prea ai loc. De abia incap o matura si doua galeti, dar pai noi?! rostesc cu nonsalanta.

-Doamne de ce nebuna am dat, sopteste presandu-mi trupul de perete.

-Nu te supara, dar pieptul tau... asta mare si gras imi cam striveste "sufletul", daca intelegi ce vreau sa zic, mormai impungandu-l pe animal cu degetul aratator.

-Nu pana nu-ti retragi cuvintele, spune zambind draceste ceea ce ma face sa-l privesc chioras.

-Cuvinte? murmur, iar in secunda urmatoare sunt cuprinsa de coapse si ridicata cat sa-i pot cuprinde mijlocul cu picioarele. Haide Mark, lasa-ma jos!

-Nu pana nu-ti retragi cuvintele...

-Care dintre ele? Am spus multe azi, ma incrunt si rezem de umarul sau cu cotul.

-Kitty, Kitty, Kitty! repeta pe un ton pervers apropiindu-se de buzele mele, iar eu... din reflex ma lipesc de perete.

-Mark...

-Haide Kitty, adauga si se apropie mai mult facandu-ma sa maresc stransoarea picioarelor si tot o data sa-l fac sa maraie infundat.

-Mark, murmur cu greu cand ii simt mainile pe fesele mese strangand cu putere. Da-mi drumul...

-Nu pana cand nu-ti retragi cuvintele, protesteaza pe acelasi ton lipindu-si buzele de decolteului meu urcand cu grija spre buze.

-Te urasc, rostesc miorlait si imi infig mainile in parul sau tragandu-l spre mine.