Intre vis si realitate .

68 2 1
                                    

Eu tipam, si puteam auzii pasii grabiti de pe hol ai parintilor mei. Ma-m panicat cand mi-am vazut sange pe mana, si ce era si mai ciudat e ca oglinda nu era sparta. 

- Scumpo, esti bine? Imi spuse mama speriata.

Atunci eu ii arat mana mea, ciudat,nu mai era nimic, sa fii fost doar imaginatia mea? Sau eram pe cale sa inebunesc? Toate intrebarile astea imi invadau mintea incercand sa ma gandesc daca era sau nu sange, dar am fost intrerupta de tata.

- Pamantul catre Aryna , scumpo de ce ne arati mana? 

-  Pai ..pe mana mea era ....un paianjen! 

- Iubita mea, esti mare si acum iti este frica de paianjeni? Imi spune tata mangaindu-ma pe par.

- Cam da.. Spun eu muscandu-mi buza de jos.

- Uhh Aryana, hai ca noi te lasam, Noapte Buna.

- Noapte Buna si voua.

Normal ca nu le-am spus ce aveam cu adevarat pe mana, nu vroiam sa ma creada nebuna.Parintii mei iesise din camera, si am ramas doar eu cu un gand foarte groaznic in minte, mintea mea analiza o intrebare care eu nu o puteam concepe. Cuprinsa de neliniste am dat drumul la apa lasand-o sa cada usor in cada, priveam fiecare picatura de apa ce se izbea si apoi alaturandu-se altor picaturi formau o baltuta mica si tot asa. Ma-m asezat in cada lasand apa sa-mi scufunde corpul, ma-m lasat usor la fund, si am iesit iar la suprafata. Dupa vreo jumatate de ora de stat in apa ma ridic, imi pun halatul pe mine si ma indrept iar catre oglinda, de data asta era pura si curata nu avea nici un fel de litera, cand deodata a aparut niste cuvinte in alta limba, nu puteam intelege, de data asta nu eram speriata, ba din contra ma simtem protejata.

- Oricine ai fi, vreau sa stii ca nu imi este teama, dar te rog acest mesaj de vrei sa il inteleg scriel pe limba mea.

Zis si facut, literele lipsite de logica s-au transformat indata intr-o propozite , "Nu iti vreau raul,din contra vreau sa aflii cine esti cu adevarat", Nu ma-m speriat doar ca am ramas blocata.

- Cine sunt eu? Intreb cu un tremur in voce.

~~Vei afla la timpul potrivit~~, a  aparut din nou pe oglinda.

-Dar imi poti spune cine esti? , Heii ma esti acolo? , perfect, acum pot vorbi si cu mortii.

Dintr-o data o tema imi invaluise corpul si ochii mi se umpluse de la lacrimi, ma dau usor de perete si imi las picioarele sa cedeze si  ajung in genunchi. Lacrimile fierbinti curgeu pe gresia rece, gandurile ce imi treceau prin cap erau oribile, ma gandeam la acel mesaj lasat pe oglinda,cine sunt? un fel de fiinta paranormala? nu! nu vreau,vreau ca totul sa fi fost un vis, imi spun eu in sinea mea. " Trebuie sa fiu tare, poate totusi e o farsa bine pusa la punct" imi rostesc eu sa ma pot linisti cat de cat. . Ma indrept catre camera imi scot un geamantan si incep sa-mi asez lucrurile pentru vacanta. Intr-un sfarsit am terminat si ma-m asezat pe pat luandu-ma imediat somnul . 

Razele soarelui ce patrundeau in camera mea prin fereastra uitata deschisa imi deranja chipul, alarma nu uitase sa-si faca treaba ea arata ora 8:00. Ma-m intors pe alta parte vrand sa mai dorm putin, dar cineva sarise pe mine, eu imi scot capul din perne si o vad pe Lola.

- Buna dimineata! Imi spuse Lola.

- Buna si tie, ce vrei la ora asta? Ii zic eu oarecum nervoasa.

- Nebunoo, azi plecam ce darcu!

- Acum?

-Acum.

-Yeee, ce bine hai ce mai asteptam. Ii zic eu sarind din pat.

Eram foarte bucuroasa ca tocmai azi plecam la mare, doar noi doua. Ma duc la baie imi fac toaleta ma indrept catre sifonier, imi aleg niste pantaloni scurti albastri, un maieu alb cu o inima mare albastra si niste tenesi albi, imi fac o coada sus ma-m machiat putin imi scot geamantanul si cobor impreuna cu Lola. O vad pe mama in sufragerie care discuta cu  tata.

Neata!

- Neata! Esti gata? imi spuse tata.

-Gata ca niciodata, spun eu entuziasmata.

-Si cu ce plecati? Ma intreaba mama.

- Pai ne-am gandit sa mergem cu masina mea.

-Aryana ! E un drum lung cum sa conduci atata timp?! Vei fi obosita si poate se intampla Doamne fereste o trgedie . Imi spuse mama Ingrijorata.

- Kate draga, linisteste-te nu mai gandi negativ, plus ca si Lola o va ajuta cu condusul vor face cu schimbul. Adauga tata .

- Haii mama ce dracu, nu mai am 16 ani.

- Ai 17!

-Am 17 si 11 luni,aproape majora . Spun eu cu un zambet lung pe fata. 

- Pff, bine dar sa aveti grija.

- O sa avem doamna Jonson, spuse Lola.

Dupa ce ne-am luat la revedere de la mama si tata ne-am urcat in masina mea, aveam noroc ca era decapotabila, astfel aerul imi va fi deajuns. 

Dupa cateva ore de mers si de discutat pe Lola a luat-o somnul, mereu face asta, uhh  fata asta ma omoara. Acum eram doar eu si volanul, eram concentrata mai mult ca niciodata, vantul se lupta in parul meu si imi mangaia fata, fiind pe un drum care pe o parte si de alta erau niste lanuri de grau si in mijloc soseaua  si rar trecea o masina in viteza, ma-m hotarat sa fac o pauza, am oprit masina, mia-m suit picioarele pe volan scaunul la-m lasat putin in jos mi-am pus castile in urechi ochelari la ochi fiindca soarele ma deranja foarte tare si ma-m pus un pic pe odihna. Stateam linistita doar eu si muzica care ma linistea cand deodata o umbra imensa acoperea masina, imi dau ochelarii jos imi indrept capul spre umbra si vad un mare autocar pe care scria One Direction si multe poze cu baietii, eu am inlemnit, dar am continuat sa-mi ridic capul unde vad ca la geam statea Zayn si Harry ce se holba ciudat la mine. Ma-m uitat si eu la ei pret de cateva secunde, si ca sa nu dau dovada ca sunt o fana obsedata imi indrept iar capul in fata imi pun ochelarii si castile la loc. Dar inauntrul meu eu tipam de fericire, pacat ca Lola dormea ar fi sarit in sus pe aici de fericire.Dar imi pun in minte sa o trezesc sa treaca ea la volan fiindac eu eram epuizata.

- Lola ?? , Heii Lolaa trezeste-te e timpul tau sa conduci, ii spun eu cu o voce rusinata pentru ca privirile celor doi nu incetau sa ma admire.

Mdaa, strig degeaba, nu se trezeste ea asa cu una cu doua trebuie sa fac ceva, ahamm, iau sticla de apa plata o desfac si o torn pe ea. Super se trezise.

- Aryana! Ce naiba mai udat! spune ea in timp ce apa ii se scurgea pe chip.

- Asta imi era si intentia, hai e randul tau sa conduci.

- Uhh, bine! spuse ea in timp ce isi indrepta capul spre autocar si ii vazsuse pe Harry si Zayna care pareau ca  savurau din plin aceasta scena haioasa. Fata ii se luminase indata si ramase blocata.

- Hei fetelor nu ati vrea sa bem un suc aici in autocar? spuse o voce masculina care era Harry.

Daaa! spuse Lola.

- Tu nu vrei sa vii Aryana ? spuse Zayn

- Aaa..ba da, dar de unde stii cum ma numesc?

-.....Pai ....

- Am auzit-o pe prietena ta rostindu-ti numele. A adaugat Harry uitandu-se urat la Zayn.

- Ahaa.

- Deci veniti ? 

- Sigur. 

Cobor din masina impreuna cu Lola si urc in marele autocar unde ii vad pe Louis si Niall care manca chipsuri si Liam care se batea c-o musca . Apropiindu-ma mai de ei, ei au ramas blocati . 

Deci cam atat pana aici, voi continua maine-seara.

Ceva pareri?

Daca observati unele greseli, atrageti-mi atentia. 

~ Un singur scop ~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum