Capitolul 8

134 17 2
                                    

Fotografia asta de pe perete îmi atrăsese atenția în mod deosebit. Priveam atentă cele cinci chipuri de pe perete încercând să recunosc măcar unul dintre ele.

Poza era realizată undeva într-o grădină. Două femei, mamă și fiică bănuiesc, stăteau așezate pe un leagăn plin cu flori, în timp ce un bărbat impunător și arătos stătea drept în spatele uneia dintre ele, cuprinzând-o drăgăstos și protector pe după umeri .

Nu puteam să le disting culoare ochilor niciunuia dintre ei. Mi-am mutat privirea apoi pe cei doi băieți care stăteau în fața leagănului, rânjind și arătându-și fiecare cei doi dinți lipsă. Erau frumoși foc amândoi și ceva îmi trăsese atenția în mod deosebit : erau îmbrăcați la fel.

"Gemeni."

Privesc din nou chipul acelei mame din poză și îl compar cu cel al doamnei Anastasia. Erau una și aceeași. Pe bărbat nu îl cunosc,însă intuiția îmi spune că trebuie să fie soțul ei, și cel mai probabil fetița de lângă ea este nimeni alta decât Marta .

"Cum de nu mi-am dat seama ?"

Mai aveam puțin și îmi trăgeam una pur și simplu. Cum să nu observ ceva atât de evident ? Când am sosit aici, Marta mi-a dat cel mai mare indiciu : "Bun venit la reședința Oprea !" Cât de naivă să fiu ? Pe Raul îl chema Oprea, ceea ce însemna că și pe Vlad la fel, iar din entuziasmul cu care m-a invitat la ea acasă și apropierea față de cei doi ... Trebuia să îmi dau seama că sunt frați toți trei ! Deși Marta nu prea seamănă cu niciunul dintre ei. Poate puțin cu Raul .

Oh! Și mai apoi când doamna Anastasia a șușotit mai mult pentru ea : "A știut băiatul meu peste ce să dea ." Cum să fiu atât de bătută în cap ?!

"Bravo Malia! Meriți premiul pentru cea mai înceată blondă la minte !"

Îmi trec mâna prin părul lung și îmi mut privirea spre următoarea poză. Cred că e Raul în ea însă fata pe care o ține în brațe nu îmi este deloc cunoscută. Sau să fie Vlad ? Când sunt amândoi unul lângă celălalt e ușor să îi diferențiezi, dar așa ...

Mă uit mai atent la poză și încerc să îi disting culoarea ochilor. Asta m-ar ajuta enorm. Dacă lumina de pe hol ar fi mai puternică și dacă poza nu ar fi atât de mică... Poate aș reuși să văd dacă sunt verzi sau ...

- Te-ai pierdut ?

Tresar speriată când simt mâna puternică prinzându-mă ușor de umăr. Mă lipesc cu spatele de perete și privesc atentă persoana din fața mea. Super sexi, peste 180, corp bine lucrat, păr aranjat. Avea un început de barbă ce îi oferea un aer extrem de sexi și de masculin. Un rânjet. Îmi mut privirea mai sus,spre ochi. Verzi.

Palmele îmi erau extrem de transpirate și încercam să mi le șterg cumva de pantaloni. Bătăile inimii încep să mi se mai domolească ,însă privirea lui insistentă s-ar putea să le deregleze din nou.

O sprânceană i se ridică întrebător și atunci realizez că privirea mea e încă asupra lui. Încă îl analizez. Încă mă holbez !

"Pentru numele sfintelor tarte cu fructe ! Malia , încetează ! Nu te face mai mult de rușine decât te-ai făcut deja ! Fii femeie nu copilă,pentru numele lui Dumnezeu ! Maturizează-te!"

Încerc din răsputeri să îmi controlez respirația,însă îmi este imposibil pentru că el se apropie de mine cu pași mici, având pe buze rânjetul ăla de la care nu îmi pot sustrage privirea . Simt pielea obrajilor cum îmi arde și știu deja că sunt mai roșie decât o cireașă coaptă mai mult decât trebuie.

- Scuze,eu doar.. mă uitam la poze ..
- Malia,aici erai !

Răsuflu ușurată când buclele roșcatei își fac apariția și glasul ei de clopoțel îl face pe fratele ei să se îndepărteze de mine imediat.

De bani gataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum