Nu azi

Capitolul 6

'-Maia! Maia! Trezește-te! Nu mă lăsa așa!'
'-Uhmmm?'
'-Maia?'

Cineva trăgea de mine să mă trezesc, dar eram atât de obosită încât nici vocea nu o puteam recunoaște. Voiam să mă întorc dar simțeam că nu sunt în stare nici măcar un deget să mișc. Totuși, deschid ochii și văd în ceață figura unui bărbat.

'-Hai Maia, rezistă!'

Reușesc să îmi deschid ochii complet și observ că nu sunt tocmai acasă. Mirosul este asemănător cu cel dintr-un spital. Inspectez camera din priviri și îmi dau seama că este o cameră de... spital? Îmi doresc să ridic mâna dar simt cum ceva mă înțeapă și în același timp pulsează. Îmi arunc privirea la mâna și îmi dau seama că chiar am un ac. Mai exact o perfuzie.

'-Doctor?!'

Am auzit cum tipul de lângă mine a strigat. Simțeam cum îmi ține mâna. Mă uit la el dar din cauză că stătea în fața geamului îmi era cam greu să îl recunosc. Îmi strâng ochii apoi îi deschid iar, ca și cum aș da un refresh, apoi îl recunosc. Era Adrien. Până să apuc să spun ceva apare un doctor însoțit de o asistentă care îl roagă să aștepte afară. Acesta mă sărută pe frunte apoi pleacă.

'-Domnișoară Grey, ridicați un deget dacă mă auziți.'

Fac ce mi-a indicat doctorul apoi încerc să zic ceva, dar nu reușesc deoarece am gura amorțită.

'-Nu vă sforțați. O să puteți vorbi iar în cel mult o oră. Probabil vă întrebați de ce sunteți aici.'

Mă uit la el și reușesc să dau din cap în semn de da.

'-Ei bine, ați ajuns aici aseară târziu. Un domn a stat aici toată dimineața. A mai fost însoțit de 2 persoane, o fată și un băiat, dar au plecat și au spus că se întorc imediat ce vă treziți. Ați fost adusă în stare gravă, erați în comă alcoolică.'

Mă uit la dânsul și deschid larg ochii. Într-adevăr, mă durea capul îngrozitor, nici măcar nu îmi mai amintesc ce s-a întâmplat. Oare așa mult am băut?
Îmi mai face câteva verificări după care îmi spune:

'-Analizele sunt înregulă, dvs arătați bine, mai pe seară vă voi putea externa. Sunteți norocoasă că ați scăpat așa ușor. Vă voi lăsa să vă odihniți, o să îl rog pe domnul Grimes să vă mai lase puțin.'

Părăsește salonul iar eu rămân singură. Cu ocazia asta încerc să îmi amintesc ce s-a întâmpla aseară, dar capul meu explodează dacă încerc să mă gândesc și la cum mă cheamă.
Se aude zgomot pe hol iar toate ideile îmi dispar.

'-Unde este?'
'-Domnule, trebuie lăsată să se odihnească! Nu aveți voie să intrați!'
'-Nu îmi pasă, vreau să o văd!'

Dintr-o dată ușa salonului se deschide brusc și apare Cay. Pe chipul lui se putea observa teamă și furie, dar toate acestea dispar când mă vede. Acesta este tras înapoi de 2 doctori dar reușesc să strig:

'-Lă-lăsați-l!'
'-Domnișoară Grey treb-'
'-Ați auzit-o, acum luați-vă mâinile de pe mine!'

Se smucește și le închide doctorilor ușa în nas apoi vine grăbit spre mine.

'-La naiba Maia, m-ai speriat! Ești bine?'
'-Ce...Ce s-a întâmplat?'
'-Nu îți aduci aminte?'

Dacă l-am întrebat ce s-a întâmplat, credeam că e logic că nu știu. Nu e prea isteț băiatul.
Totuși mă uit la el și dau din cap că nu.

'-Ei bine, nici eu nu știu. Te-ai dus sus într-o cameră iar eu am plecat să îți iau cadou, iar când m-am întors dansai pe masă. Erai beată rău de tot. Iubițelul tău dormea bine-mersi pe canapea, măcar el a scăpat într-un fel de alcoolul din el, nu ca tine. Te-am luat imediat de acolo și am încercat să te duc la mașină dar nu am reușit și am chemat salvarea. Ai fost în stare gravă. Doctorul nu îți mai dădea șanse...'
'-Ce? Tata? Tati știe?'
'-A vorbit Margaret cu el, i-a spus că rămâi la ea. Abia a reușit să vorbească, și ea era beată.'
'-Pfu'. E bine, așa nu își face griji.'
'-Nu Maia, nu e nimic bine. Ce a fost în capul tău? Mai ales că nu ai antrenament în asta. Cred că a fost prima oară în viața ta când ai băut o sticlă de bere întreagă, dar tu nu te-ai oprit la asta. Ai continuat.'
'-Nu e treaba ta ce fac.'
'-Glumești, nu?'
'-Chiar deloc.'
'-Ești al naibii de încăpățânată Maia Grey. Vorbim noi.'