Nu azi

Capitolul 8

Cay

După ce am terminat conversația cu domnul Grey, pur și simplu nu mă puteam opri din zâmbit. Mă simțeam ca și o fuckin' fetiță care e super fericită pentru că tocmai ce a primit o acadea. Înainte să intru în mașină am aruncat o privire spre casa pe care tocmai ce o părăsisem. Se putea vedea figura a două persoane prin geamul bucătăriei care era acoperit de o draperie de un roșu închis ce bătea spre vișiniu.
Mă uit la ceas și văd că e abia 10 p.m. și acasă ar fi prea plictisitor dacă m-aș duce, oricum sunt singur. Intru în mașină și mă pregătesc să plec, dar startul îmi este întrerupt de soneria telefonului. Numărul îmi era necunoscut dar totuși răspund.

'-Alo?'
'-Hei Cay, ce faci?'
'-Mamă?'
'-Da. '
'-Bine, tu ce faci? Ce-i cu numărul nou?'
'-Tocmai ce am venit azi în New York. Se pare că m-am putut muta mai repede. Acum am și job-ul aici.'
'-Mișto.'
'-Tu unde ești dragule?'
'-Pe stradă, mă plimb. Ești acasă?'
'-Sunt în noua casă.'
'-"Noua"?!'
'-Am primit și un apartament prin Centru. Nu l-am putut refuza.'
'-Deci acum am casa mea?'
'-Nu mai vrei să stai cu mine?'
'-Ba da, doar că... Mi-ar prinde bine și mie ceva al meu.'
'-Cum vrei, dar poți ține apartamentul vechi. Ăsta e al meu.'
'-Mai bine decât nimic.'
'-Vi în seara asta la mine?'
'-Posibil, nu știu. Sunt obosit.'
'-Cum vrei. Am făcut paste cu fructe de mare.'
'-Știi ce, m-am răzgândit. Cred că te voi vizita acum. Cred că ajung în 30 minute. Să îmi trimiți adresa completă.'
'-Știam că te vei răzgândi. Bine! Ai grijă!'
'-Am, am... Pa.'

Închid telefonul și îl arunc pe bancheta din spate, deși apoi realizez că tot va trebui să îl țin lângă mine deoarece trebuie să primesc adresa.
Renunț la această idee și îmi pun centura cu gândul să plec, dar tocmai ce telefonul îmi vibrează. Este un mesaj dar nu are cum să fie de la mama, ei îi va lua cel puțin 10 minute așa că sunt încurajat să mă întorc acum după el.

'Unde naiba te-am aruncat?!'

În timp ce îl căutam dau de altceva. Fir-ar, se pare că minunatul cadou al Maiei era în mașină, nu în spital. Cred că nu l-am mai luat atunci. A fost o noaptea agitată, nici nu îmi aduc aminte cum au decurs lucrurile. Lângă plasă era și telefonul și pe ecran îmi apare un mesaj de la Maia. Acel zâmbet tâmp mi-a revenit pe chip. Am luat telefonul grăbit și am citit mesajul.

'Faci pe agentul secret sau pe bodyguard-ul?'

Îmi îndrept privirea către casă și o observ cum se uita pe geam la mine. Când a văzut că mă uit la ea a început să se strâmbe exact ca un copil. I-am răspuns cu aceeași monedă dar apoi se oprește brusc și începe să râdă. Mă uit nelămurit la ea dar apoi îmi face semn să mă uit în fața mașinii. Îi urmez sfatul și observ un bătrânel care se uita ciudat la mine. Ne uităm unul la altul fără să știu cum să reacționez. Într-un final îmi scot la iveală un zâmbet larg și încep să îi fac cu mâna. Acesta îmi zâmbește apoi se întoarce și își vede de drum. A fost destul de ciudat...
Îmi întorc din nou privirea la geam unde era Maia, dar aceasta nu mai era. Se vedea că toate luminile din casă sunt stinse.
Mi-am amintit de cadou și voiam să îi i-l dau, ar fi un pretext bun să mai stau câteva minuțele cu ea. Îi trimit imediat un mesaj:

'Jucăm scunsea acum?'

Nu trece mult și aceasta îmi răspunde:

'E târziu, mi-e somn. A fost o zi destul de aglomerată.'

Aglomerată? Ce vrea să zică prin asta. A fost o zi chiar lejeră din punctul meu de vedere.