Mama m-a întrebat dacă sunt geloasă pe fratele meu..
Mai întâi:
Cum aş putea să fiu geloasă pe o făptură nevinovată?
Cum aş putea să urăsc dovada de iubire dintre ea şi tatăl meu?
Cred că ştim cu toții de mult cum stă treaba.
Nu barza ne aduce.
Iar copilul,bebeluşul,cum vreți să-i ziceți, este dovada iubirii dintre persoanele care i-au dat viață.
Dacă mi-aş urî fratele,pura dovadă de care vă ziceam,atunci ar însemna că urăsc iubirea dintre ai mei.
Şi oricât de rău s-ar purta ei cu mine...
Oricât de mult ar pretinde-o,fie în joacă sau vorbind serios,ei nu mă urăsc.Atunci nici eu nu am motive să urăsc minunea ce ne-a unit la loc.
Nu am motive să-mi urăsc fratele.
Uite ce i-am răspuns:
" Nu sunt geloasă ci doar mă gândesc cu frică la ce mă aşteaptă
E aşa naşpa perioada care urmează"
CITEȘTI
I Am Meaner Than My Demons
De TodoLa început a fost o idee de carte despre nişte fete care aveau să sfârşească în mod tragic după ce idolii lor le-ar fi dezamăgit... Acum,e un fel de carte despre...mine. Un fel de jurnal în care eu mă descarc. Dacă mă credeți o nebună,n-aveți decât...