De ce nu ne plac unii oameni?

58 2 0
                                    

In acest capitol va voi explica de ce unii oameni va evita sau nu vor sa stea in preajma voastra.
Adolescenta, este perioada in care se pune cel mai mare accent pe haine, pe imaginea ta.
Incearca sa mergi odata cu haine rupte la scoala, si odata intr-un ferrari, reactia celor din jur va fi radical diferita.
M-a intrebat cineva odata " Am observat ca ceea ce imi place mie este influentat de gusturile si parerile din jur, chiar si la fete, ce pot face?"
Atunci cand recunosti despre o iluzie ca e iluzie, iluzia dispare.
Dar nu am rezolvat totul cu asta.
Continuand, in perioada liceului, adolescentei, se pun cele mai multe etichete.
De exemplu daca ai o colega noua si toata clasa spune ca a fost o curva, atunci cand o vei vedea tu nu vei vedea o persoana, unica, asa cum e ea, tu vei vedea imaginea subiectivității formate in creierul tau.
Odata ce ai observat asta, nu vei mai judeca pe nimeni, nu vei mai avea de ce sa barfesti pe nimeni.
In mintea subiectiva, am fost invatati de mici ca exista oameni frumosi si urati.Ne-au aratat niste idealuri de oameni frumosi, si multi si-au facut operatii ca sa arate asa, naturalul nu mai este vazut frumos, deoarece idealurile prezentate in sine nu erau naturale.
Nu exista oameni frumosi si oameni urati.Exista oameni unici, diferiti.
Tu cel/cea care citesti acum, esti unic/a, si nu spun asta ca sa te simti mai bine, si pentru ca asa este.
Odata ce am inteles asta, nu am mai judecat pe nimeni, deoarece am inteles ca judecam oamenii dupa idealul format in capul meu, daca o persoana nu era dupa idealurile formate, era urata si tratam altfel, daca era frumoasa ma comportam frumos si incercam sa i intru in gratii.
Dupa ce am inteles ca toti suntem diferiti, imi face placere sa vorbesc cu oricine, sa i ascult opinia si sa fim prieteni.
Mare atentie la subiectivitate, noi in general privim prin niste ochelari, încercati sa nu mai judecati oamenii dupa imaginea voastra asupra lor, ci tratatii ca pe oameni unici, pentru ca asa sunt.
De la un timp nu mai ma supar, nu mai sufăr.
Am fost intrebat"Cum poti sa nu te enervezi sau sa suferi"
Daca eu nu detin suferinta,ci detin fericire, cum pot sa exprim altceva decat un zâmbet ;).
Cum am reusit?
De cate ori apare o problema nu o judec dupa imaginile din capul meu si dupa toate celelalte idei subiective impuse de societate, pur si simpli oberv problema,dar in loc sa răbufnesc sau sa imi schimb starea de spirit,inlocuiesc toate astea cu un zâmbet si caut o rezolvare constructiva daca se poate.Pentru ca asa cum am zis cand observi problema ea dispare, cand o lasi sa puna stapanire pe creier ea creeaza multa suferinta.
Pace voua! :)) :*

Fericirea Si Cum O Poti AtingeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum