My story,My fights. (1D)

Capitolul 4.

Încă aveam temperatură.Îmi era frig.Dimineață m-am trezit și mai rău,simțeam că mor de frig,tremuram toată.M-am ridicat din pat și m-am dus în living.Acolo era Louis,beea o cafea.

-Neața.Ce ești așa deprimată?

-Sunt somnoroasă,și îmi e și frig.

-Îți e frig?E cald aici.Și ești cu un hanorac pe tine.Și ai o voce groaznică.

-Se numește temperatură.

-Dacă tu vrei să îi spui așa...

-Unde e Harry?

-E până la farmacie.

-Ce a pățit?

-Îți ia ție medicamente.Stai jos până vine.Pune-ți și tu o gură de cafea.

-Nu vreau,mersi.

Chiar atunci a intrat Harry.

-Ăăăăă,te-ai trezit de mult?

-Nu.

-Cum te simți,ești bine?Încă ai temperatură.Trebuia să iei de ieri niște pastile.Uite,astea le iei la 6 ore,astea la 4,uite,dacă le iei acuma,mai iei la 14 și la 16.

-Hopa,mă,că nu mai pricepe nimica săraca.

-Trebuie să se facă bine.Are o voce groaznică,nu vrezi ce răgușită e?Și arde.Și e cu un hanorac pe ea,și afară sunt 30 de grade.

-Mă simt rău.Mă duc acasă.

-Unde pleci?Stai aici.

-Hai mă Harry.

-Nu,stai și cu mine.Uite,îți aduc apă,ia-ți pastilele și îmbracă-te să mergem  în oraș.

-Mda,de oraș aveam eu chef,în halul în care sunt.

-Hai,am o surpriză pentru tine.

-Nu am chef.

-Haidee,te rog.!

-Bine-mă duc să mă aranjez..

M-am îmbrăcat destul de gros și am ieșit în oraș.Harry mi-a spus că are o surpriză pentru mine.Mi-a legat ceva la ochi și m-a dus într-un loc unde se auzeau niște copii râzând.Mi-a dezlegat chestia aia de la ochi.Eram în fața unui bloc.

-Ce e aici?

-Aici vom locui noi doi.

-Awww...Ce drăguț.

-Am sperat că îți va place.

Am sărit la gâtul lui și am început să plâng.

-Nu îmi place.Îl iubesc.Iubesc faptul că acum vom sta amândoi.Iubesc faptul că ții la mine,indiferent de ce spune lumea.Iuubesc fapul că .... Te iubesc.

Mi-a pus mâna pe cap,iar eu plângeam.Am pus fața pe pieptul lui,atât de bine încât îi simțeam mirosul de parfum.El îmi spunea să nu mai plâng,dar nu mă puteam abține.Simțeam că transpir.

-Armani.

-Ce?

-Parfumul.

Am început să râd,eram ceva gen: Îl iubesc mai mult ca pe orcine.M-am calmat și am urcat sus.Era atât de mare,doar pentru două persoane.

-Îți place?

-Da,dar mi se pare foarte mare.

-Nu e mare.Ți se pare.

Am scos capul pe un geam,și lângă bloc a văzut un băiat.Un băiat care mi se pare foarte cunoscut.Semăna cu un coleg de la clasele 1-4.Adică mă rog,la față,în rest era tot tatuat,dar nu cred că e el.Ce să caute aici?Și totuși,am vrut să mă conving,așa că am coborât jos.Da,era el,Andrew.