Capitolul 13

24 1 1
                                    

Cred că voi lua o pauză cu povestea,măcar până mă mai obișnuiesc și eu cu școala.Învățatul mă omoară. :( Aveți aici un capitol cam varză,dar măcar e făcut. Scuzați dacă am greșeli de scriere.

Fredonam Torn pentru că “There’s nothing fine,I’m torn” și “The perfect sky is torn”.M-am oprit de la meditat când ușa s-a trântit.Singură.Probabil e curent.M-am speriat groaznic.M-am întors înapoi la muzică.Cântam versuri pe care nici nu știu unde le-am auzit.Am închis ochii și m-am făcut pierdută între sentimentele mele.

                                                    ***

Când am învățat să mă teleportez?Acum 10 minute eram în bucătărie și acum stau întinsă și învelită pe canapea...Ce-i cu mine?În ce mă transform?

-Harry?!am spus încet.

Nu am primit niciun răspuns.Priveam pe pereți.M-am ridicat încet de pe canapea și am luat telefonul.Am apelat la Harry,dar nu a răspuns.M-am uitat la ceas.Era ora 16.Ce?Într-o oră trebuie să fiu la o emisiune.Dar mă simt groaznic.Nu pot merge în halul ăsta.Cât am stat aici?Am mai sunat odată la Harry,acum mi-a răspuns.

-Cozonăcel!Te-ai trezit.

-Ce am pățit?

-Ai leșinat.

-Unde ești?

-Ăăă.Sunt la Nando’s.a spus cu un strop de bucurie în voce.

-Nu vii acasă?Nu vreau să fiu singură.

-Să văd cum ajung.

-Bine...Pa!

-Pa.Te iubesc.

-Și eu.

Mi se părea că nu e Harry.Parcă mă mințea.Am încercat să trec peste.Am luat o ciocolată și am pornit televizorul.Am dat pe canalul de muzică,era Roar.Ronțăiam din ciocolată și mă uitam la videoclip.Am mai ascultat câteva melodii,dar am adormit.

                                           ***

-Cozonăcel,sunt acasă!

Ăsta e Harry.

-Mmm.Am adormit.

Am deschis încet ochii,orbită de lumina soarelui ce intra pe geam.De ce apune soarele?Cât e ceasul?

-Uite ce ți-am adus!

-Îmi e somn!

-Abia te-ai trezit.

M-a sărutat dulce pe frunte și apoi m-a strâns în brațe.Mă simțeam protejată.A tras sacoșele mai aproape de noi.Era un ursuleț mare.Am trecut la a doua sacoșă.Multe accesorii.

-Mersi,mersi mult de tot.Te iubesc.Nu trebuia.

-Ba da.Îmi place să te văd fericită.

-Awww.

L-am sărutat.Simțeam nevoia.

                                ***

Nu puteam să cred că sunt din nou aici.Vreau să îmi amintesc de copilărie.Am tot timpul din lume.E Los Angeles,e prea mare ca să îl poți vizita într-o zi.Aș sta aici un an întreg.Am trăit aici așa mult timp.Este orașul visurilor.

-Angie!

Am auzit numele meu și m-am întors brusc.Era Brianna.

-Brianna!

My story,My fights. (1D)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum